La Dâmbovicioara, 1 Mai a început cu un mic dejun ca la ţară, cu bucăţi de telemea de oaie, tăiate cu generozitate, lângă care s-au împrăştiat cele de şunculiţă, într-o cantitate care să te facă să te simţi vinovat numai privindu-le. Şi a continuat cu grătarul fără de care nu se poate 1 Mai Muncitoresc, mai cu seamă că la munte, unde, în sfârşit, s-a instalat primăvara, care a aşezat culoare pe ramurile pomilor şi prin grădini, foamea este înteţită de aerul tare, curat şi sănătos. Dacă prima zi a lui Florar a fost sărbătorită de fiecare cum a putut, cu familia, cu prietenii, la iarbă verde, în schimb, pentru evenimentul lunii, care se va ţine într-un cadru organizat, pregătirile sunt în toi. Căci nu este puţin lucru a încropi un program care să fie pe placul localnicilor şi al invitaţilor, pe care să-i determine să participe de la începutul, până la sfârşitul evenimentului. Anunţăm şi noi cele două manifestări aflate pe agenda lunii mai: Ziua Naţională a Portului Tradiţional – 14 mai, care va fi marcată la Centrul de Informare şi Promovare Turistică Dâmbovicioara; Tradiţie şi Legendă, Ziua Comunei Dâmbovicioara – 21 mai, unde programul artistic este dublat de o expoziţie în cadrul căreia va fi prezentat ce are mai valoros satul muscelean: bucatele şi produsele de artizanat realizate în gospodăria munteanului păstrător al îndeletnicirilor de familie.
Anunţând evenimentele care vor avea loc curând, responsabilele C.I.P.T. reiau apelul de „a duce povestea mai departe”, împreună, toţi cei pătrunşi iremediabil de frumuseţea acestor locuri. „Dâmbovicioara reprezintă o poveste spusă în mii de variante. O poveste fără sfârşit, cu personaje interesante şi un scenariu care vine de la sine, inspirat din peisajele minunate ce ne înconjoară. Dâmbovicioara este a noastră, a voastră, a celor care o iubesc şi o „citesc” din scoarţă-n scoarţă. Are multe secrete şi înţelesuri printre „rânduri”. Doar dacă eşti atent, vei descoperi simplitatea şi frumuseţea locurilor.”, este mesajul mobilizator al celor dedicate misiunii de a face cunoscut numele localităţii, distribuind informaţiile prezentate la frecvenţa şi calitatea potrivite muncii de informare şi promovare. Cuvintele celor care administrează Centrul reuşesc să stârnească emoţii dâmboviciorenilor care au lăsat casa părintească în urmă şi s-au realizat în alte părţi, din ţară ori din afară, încât aceştia dau frâu liber simţirilor despre copilărie, tinereţe, oamenii de demult şi locurile de baştină. „Mi-e dor de acasă. Cei care iubesc muntele nu-l uită.”, scrie Ion Ungureanu. „Super frumos! Zilnic, îmi faceţi zilele frumoase şi mă simt ca şi când aş fi pe acolo! Vă urez să aveţi parte de zile bune şi senine!”, le transmite aprecieri fetelor de la Centru Elena Nănescu. „Mare frumuseţe la voi! Trăiască nea Ilie Oltenaşu!”, este urarea lui Mari Groznea, în timp ce Mariana Mitrea îşi aminteşte de timpul de calitate petrecut în Muscel: „În Dragoslavele şi la Podu Dâmboviţei sunt familiile unor prieteni şi am făcut multe concedii în zonă. Foarte frumos!” „Dâmbovicioara şi toată zona Muscelului sunt frumoase pe orice vreme!”, consemnează Nicoleta Ileana. „O zonă de vis, cu peisaje mirifice!”, continuă ideea Jeana Remnzi. „Copilăria mea, anii mei cei mai fericiţi! Privesc cu dor şi mi se umple sufletul de toată bunătatea de pe lume.”, se alătură opiniilor pozitive exprimate Petrolina Petru.