Asemenea altor administraţii publice muscelene, care se străduiesc să instaureze o disciplină şi nişte reguli pentru crescătorii de animale, astfel încât îndeletnicirile acestora să nu-i afecteze pe restul locuitorilor, precum şi pe cei care tranzitează, cu viteză mai crescută ca înainte de reabilitarea Drumului Naţional 73, aleşii de la Schitu Goleşti atrag repetat atenţia că practici vechi, nelalocul lor, trebuie să se schimbe. Cum este, de pildă, deplasarea cirezilor de vite ori a turmelor de oi, care n-au ce să caute într-un peisaj cu intensă circulaţie rutieră. Din păcate, pietonii sunt mai afectaţi decât şoferii, după reparaţia şoselei naţionale, asta pentru că sătenii îşi mână cornutele pe spaţiul destinat trecătorilor.
Pe parcursul anului trecut, au existat o serie de intervenţii publice ale unora dintre componenţii Legislativului de la Schitu Goleşti, pe acest subiect deranjant pentru comunitate. De altfel, prima intervenţie la secţiunea „diverse” a primei şedinţe a Consiliului Local, de anul trecut, a abordat, prin vocea consilierului Ion Solomon, această temă. Preocupat de apropierea sezonului de păşunat, acesta invoca necesitatea creării unei variante pentru deplasarea vacilor spre păşune. „Este bine că încă se mai cresc animale, însă acestea nu trebuie să se deplaseze pe trotuarul pietonal.”, spunea Ion Solomon, care, de asemenea, a avut o curiozitate legată de căruţaşi şi atelajele din dotare: „De ce, dacă la Schitu Goleşti se înmulţesc căruţele, beneficiarii Legii 416/2001 nu trebuie să mai fie primiţi la efectuarea orelor de muncă cu căruţele?” Răspunsul i l-a furnizat Ion Luca, şeful Serviciului Comunitar de Utilităţi Publice, potrivit căruia asistaţii social nu sunt pontaţi cu atelajele de transport la efectuarea orelor de muncă în folosul comunităţii. În privinţa celeilalte situaţii descrise de Solomon, consilierul Ion Manole s-a manifestat categoric ca deplasarea vitelor să nu mai fie permisă decât pe drumurile laterale.