Unul dintre politicienii cu şanse să prindă cândva conducerea urbei – şanse care n-au dispărut, mai cu seamă că nici acest primar nu mişcă în front – a fost “lucrat” de un lucrător din subordinea forului legislativ în care activează alesul nostru. Muncitorul, angajat al unui serviciu public, a fost detaşat la o bază sportivă, unde n-are cine ştie ce atribuţii. Dar trebuie să fie cineva la faţa locului, să arunce o ocheadă, să facă figuraţie cu o lopată, o greblă în mână, să pigulească un fir de iarbă. Ia banii vin ca la stat, fluierând. Pentru maniera în care au curs şuvoaiele de transpiraţie pe cârca detaşatului, cei în slujba cărora prestează i-au acordat un bonus la chenzină, constând într-o deplasare, împreună cu una dintre echipe, la un meci jucat în deplasare. Bucurie mare pe capul “Dorelului” că merge în excursie cu fotbaliştii! În autocar, după ce a sorbit un întăritor, ca să reziste
emoţiei călătoriei, insului i s-a dezlegat limba şi, ca să se dea mare în faţa fotbaliştilor, a povestit cum l-a prădat pe politicianul care prestează în acelaşi domeniu. Acesta ţinea la păstrare, într-un fel de coş prevăzut cu grilaj, pentru a nu-i fi furate, două mingi “de firmă”, de calitate, care au costat cât un portbagaj de mingi “ordinare”. S-a învârtit pe lângă mica avere a alesului local sportiv, dar nici chip să pună mâna pe ele, fiind securizate cu acel grilaj. Tot după ce a dat pe gât o tărie, care a venit la pachet cu inspiraţie şi curaj, a improvizat mişelul un sistem compus dintr-un furtun şi un obiect ascuţit şi cum a procedat, cum i-a bubuit mintea, că i-a dezumflat mingile, fiindu-i uşor să le tragă printre zăbrele. Bineînţeles că le-a vândut pe câteva ţuici, lăsându-l pe proprietarul lor, domnul profesor doctor, cu buza umflată. Păgubitului nici prin cap nu i-a trecut că hoţomanul este cel cu sapa, bănuindu-l, culmea, pe maseur, un om serios, cumsecade, la locul lui, care nici ameninţat cu moartea n-ar fi fost în stare să comită furtul. Orice fel de furt. Musceleanul de pe bulevard