Dacă la Spitalul Câmpulung s-a putut, de ce nu s-ar putea şi la Muzeul Municipal?! Succesul înregistrat de directorul Grigore Stănescu, graţie majorităţii de partid din Consiliu, care i-a acceptat deschiderea porţilor unităţii medicale pentru 19 debutanţi, din prima, fără a mai sonda terenul, în căutare de personal cu experienţă, s-a răsfrânt şi asupra „veneticului” Alexandru Oprea. Bucureşteanul a avut pretenţii similare, reduse, însă, la un singur post, nu 19, câte s-au transformat la Spital, din unele ocupate până la vacantare de cadre cu vechime, într-unele pe care vor fi angajaţi învăţăcei abia ieşiţi din şcoală, în lipsa asistentelor şi infirmierelor pregătite, care prestează în spitale din Occident. Deşi managerul Muzeului susţine că speţa cu care s-a înfăţişat la Consiliu este „uşor diferită” faţă de cea de la Spital, în fapt este aceeaşi. Un post disponibil, care ar fi trebuit ocupat de un angajat cu experienţă, este coborât până la gradul debutant, fără a se încerca în prealabil găsirea unui specialist în domeniul neacoperit în cadrul instituţiei. O poziţie de arheolog, gradul profesional II, la Serviciul Patrimoniu Muzeal şi Valorificarea Patrimoniului, devine referent de specialitate, gradul profesional debutant, la Compartimentul Contabilitate – Resurse Umane. Aşadar, nicio diferenţă faţă de Spital, unde funcţii neocupate precum cel de referent de Farmacie sau consilier juridic la Achiziţii sunt „metamorfozate” în informatician, respectiv economist debutanţi (!), deşi este greu de crezut că nu se găsesc la Câmpulung specialişti în cifre ori calculatoare! Cum este şi cazul contabilului dorit la Muzeu, care ar putea fi recrutat nu de pe băncile şcolii, ci din rândurile conţopiştilor cu state vechi.
Directorul îi face loc în grila de salariaţi unui contabil debutant
Cum au regresat cele 19 job-uri de la Spital, pe motiv că nu se mai găsesc la Câmpulung şi în zonă cadre medicale pregătite, aşa a trecut de votul Consiliului şi debutantul care va fi angajat la Muzeu în domeniul contabil şi care a eliminat din schema de personal arheologul cu experienţă. Solicitarea înaintată de directorul Alexandru Oprea Consiliului Local a fost argumentată astfel: „Solicităm transformarea funcţiei contractuale de execuţie vacante respective (n.r. arheolog, gradul profesional II), deoarece pentru cele patru secţii ale Muzeului Municipal, cei 19 angajaţi, un Patrimoniu muzeal de peste 44.000 de obiecte, există o singură persoană, care îndeplineşte următoarele operaţiuni: =operaţiuni financiar-contabile; =controlul financiar preventiv; =gestiunea şi inventarul; =managementul resurselor umane; =managementul tehnic; =inventarul activelor şi pasivelor. Suplimentar, acest post de referent, în baza unei Hotărâri a Consiliului Local, asigură managementul financiar pentru încă două instituţii din Câmpulung, caz aproape unic în România, cu nerespectarea flagrantă a mai multor prevederi legale din domeniul financiar-contabil şi al resurselor umane.”, precizează Alexandru Oprea în raportul înaintat finanţatorilor, cu referire la activitatea Emanuelei Ştefănescu, referent de specialitate în cadrul Muzeului Câmpulung, care ţine şi evidenţele contabile ale Bibliotecii Municipale şi Casei de Cultură „Tudor Muşatescu”.
„Din motivele expuse mai sus, o serie de procese-cheie vitale pentru funcţionarea instituţiei sunt asigurate, la momentul prezent, fie de personal fără competenţe (casierie), fie prin servicii externalizate (managementul documentelor administrative, al relaţiilor cu mediul extern al instituţiei, managementul corespondenţei, etc.). Atribuţiile aferente postului de arheolog vor fi preluate de către postul de muzeograf, grad profesional I.”, continuă documentul semnat de directorul Oprea şi contabilul Emanuela Ştefănescu.
Saltul peste concursurile destinate candidaţilor cu experienţă, reclamate la ministere
Nota de fundamentare, din care am extras fragmentele redate mai înainte, a stat la baza proiectului de hotărâre inclus pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local Câmpulung aferente lunii decembrie 2016. La sfârşit de an, aleşilor li s-a cerut să aprobe modificarea statului de funcţii şi a organigramei, precum şi planul de ocupare a funcţiilor contractuale pentru anul 2017 ale Muzeului Municipal. Aşa cum a fost încuviinţată doleanţa directorului Spitalului, dispus să lucreze cu debutanţi, aşa a primit “undă verde” şi cea a şefului de la Muzeu, care îşi va împrospăta curând echipa cu un coleg însărcinat cu ţinerea finanţelor culturii selectat din rândul bobocilor, în caz că nu se prezintă la concurs un candidat cu carieră într-ale contabilităţii. Pe Oprea, care insistă că „speţa este uşor diferită de Spital” îl contrazice însăşi şefa de la Resurse Umane a Primăriei, Daniela Bănuţă, în opinia căreia nu este nicio diferenţă faţă de votul solicitat şi acordat pentru transformarea posturilor de la instituţia de sănătate publică. Iar unde legea nu precizează dacă este permis sau nu să se sară peste concursul destinat cadrelor cu vechime în câmpul muncii, pentru a fi încadraţi direct debutanţi, s-a procedat ca atare, cu aprobarea Consiliului Local şi cu avertismentul liberalului Bogdan David că ambele cazuri vor fi reclamate mai departe.
Personal mai mult indisciplinat decât insuficient
Lipsa contabilului din organigramă a fost reclamată de Alexandru Oprea la şedinţa Consiliului de Administraţie din luna august 2016. Cu acea ocazie, recomandarea acestuia a fost de transformare a unui post de specialitate într-unul administrativ. „Membrii Consiliului sunt de acord cu această propunere, precizând să se realizeze demersurile de schimbare a organigramei Muzeului.”, redăm din procesul-verbal al şedinţei din 9 august 2016, la care au participat: Alexandru Oprea, Sanda Safta, şeful Muzeului şi adjuncta sa, contabilul Emanuela Ştefănescu, Victor Bână şi Manuel Zenovie, din partea Consiliului Local, şi Iuliana Ungureanu, din partea Primăriei Câmpulung.
Nu numai lipsa unor specialişti, cum este contabilul, este o problemă a instituţiei, ci şi comportamentul unora dintre subordonaţii lui Oprea. Dar cum zicala din bătrâni „cum e turcul, şi pistolul” a rămas valabilă până în zilele noastre, nu trebuie să ne mire îndemnuri aidoma celui lansat acum o jumătate de an de fostul consilier local Victor Bână, care a profitat de reunirea Consiliului de Administraţie pentru a-i cere managerului să încerce să disciplineze mai mult personalul instituţiei.
Angajările, singura realizare a bucureşteanului, ca director al Muzeului
Muzeul Municipal numără 19 funcţii, dintre care una – cea proaspăt aprobată în decembrie, de referent de specialitate la Contabilitate – este vacantă. În subordinea managerului Alexandru Oprea, care a sărbătorit în decembrie trei ani de la venirea sa din Capitală, de la Ministerul Culturii, la conducerea Muzeului Câmpulung, îşi desfăşoară activitatea următorii angajaţi:
Serviciul Patrimoniu Muzeal şi Valorificarea Patrimoniului
=Sanda Safta, şef serviciu
=Costin Peligrad, muzeograf
=Sorina Elena Cârstoiu, muzeograf
=Mihai Ionescu, muzeograf
=Livia Pitulan, muzeograf
=Gabriel Ion Anghelescu, supraveghetor
=Mironica Zepiş, supraveghetor
Compartimentul Conservare – Restaurare
=Ionuţ Fuscel, restaurator
=Consuela Grecu, conservator
=Rodica Niţu, conservator
Compartiment Contabilitate – Resurse Umane
=Emanuela Ştefănescu, referent de specialitate
Compartiment Administrativ
=Gheorghe Şerban, muncitor
=Albert Gavrilă, paznic
=Florin Grecu, paznic
=Nicolae Pitulan, paznic
=Laurenţiu Vasile, paznic
=Theodor Vidroiu, paznic
Oprea vrea să desfiinţeze agenţii de pază
Managerul bucureştean are şi alte planuri, care s-au lovit, deocamdată, de opoziţia colegilor din Consiliul de Administraţie. La aceeaşi şedinţă C.A. din vară, Alexandru Oprea a prezentat o posibilitate de transformare a posturilor de agenţi de pază – cinci la număr, conform organigramei instituţiei – în supraveghetori. Potrivit directorului Muzeului Municipal, trei agenţi de pază lucrează pe parcursul zilei, iar ceilalţi doi asigură paza pe timp de noapte la Mausoleul Mateiaş. În acel moment, consilierul local ALDE Manuel Zenovie, care a făcut parte din conducerea Muzeului Municipal şi în mandatul trecut, l-a întrebat pe director dacă există un plan de pază, cu numărul de agenţi necesari, astfel încât să nu se externalizeze acest serviciu indispensabil unităţii de cultură. În acel moment, Oprea a reamintit despre contractul încheiat cu firma Spartacus, în vigoare la data purtării discuţiilor. Victor Bână, încă în funcţia de consilier local PSD, desemnat şi el în C.A. al Muzeului Muncipal, a avut o curiozitate: dacă intenţiile directorului sunt în sensul desfiinţării posturilor de agenţi de pază din motive de economie bugetară sau din motive disciplinare. Conform afirmaţiilor lui Alexandru Oprea în faţa membrilor Consiliului, „structura este nefuncţională, prin desfiinţarea postului şi înfiinţarea unor posturi noi de supraveghetori, ocuparea lor se va face prin prezentarea la concurs.” Membrii Consiliului de Administraţie n-au fost, însă, de acord, cu ideile bucureşteanului.
Manuel Zenovie a avut altă sugestie: transformarea respectivelor poziţii în unele care să fie ocupate de muncitori, reorganizându-se astfel organigrama Muzeului, cu aprobarea Consiliului Local, sau adăugarea de noi sarcini de serviciu în fişa postului de agent de pază.