La două săptămâni de la şedinţa de Consiliu, banca, pe care nu
se aşează nimeni, din motive evidente, nu a fost încă mutată
Timp de patru, chiar cinci luni, o doamnă psiholog a fost împiedicată de autorităţile locale, atât de Primărie, cât şi de Consiliul Local, să-şi amenajeze exteriorul cabinetului pe care doreşte să-l deschidă la parterul unui bloc de pe strada Fraţii Goleşti. Acelaşi în care funcţionează şi Biroul Executorului Judecătoresc Mihai Ioan Mitu. Cazul pe care îl vom relata în continuare – o reluare a unei speţe prezentate după fiecare şedinţă de Consiliu Local, pe a cărei ordine de zi a fost inclus – arată până unde merge bătaia de joc a celor care ne conduc faţă de viitorii plătitori de taxe şi impozite la bugetul local. Din luna mai, de când şi-a prezentat intenţia, în scris, la Primărie, şi până la sfârşitul lunii octombrie, cererea specialistului a fost inclusă în mapa aleşilor municipali, pentru a fi discutată în plen, de patru ori! Asta ca să i se aprobe o „amărâtă” de intrare în imobil, realizată pe domeniul public, pe care doamna respectivă era de acord s-o facă aşa cum îi cereau consilierii, dacă i s-ar fi comunicat şi ei ce modificări ale proiectului doresc. Numai că pe ea n-a întrebat-o nimeni dacă acceptă varianta propusă de legiuitori, în ideea de a nu se strica spaţiul verde, prin trasarea unei alei betonate, la trei metri distanţă de intrarea în bloc. Aşadar, petenta, care solicita să închirieze domeniul public, pentru a-şi amenaja calea spre cabinetul psihologic, a fost lăsată să aştepte votul favorabil aproape o jumătate de an, deşi durata procedurii putea fi considerabil scurtată dacă ar fi fost invitată la un dialog la Primărie, fie de Compartimentul Urbanism, fie de Comisia de Urbanism a Consiliului Local.
În iulie, amânare. Motivul: modificarea proiectului după modelul intrării la executorul judecătoresc
Istoricul demersului iniţiat în primăvara acestui an de Ada Livia Grecu şi Marius Marin, interesaţi să construiască nişte trepte şi o alee de acces din exterior la Cabinetul de Psihologie din blocul A6a, scara B, apartament 3, arată astfel. Pe 20 mai 2016, au făcut o cerere la Primărie, prin care îşi exprimau intenţia să închirieze direct un teren în suprafaţă de 6,6 de metri pătraţi, situat pe strada Fraţii Goleşti, n.14. Întrucât luna iunie a fost ocupată cu desfăşurarea alegerilor locale, urmate, trei săptămâni mai târziu, de procedura de învestire a noilor aleşi, toate chestiunile de interes public care necesitau aprobarea Consiliului Local, inclusiv solicitările cetăţenilor de închiriere a unor parcele din domeniul public, au fost amânate pentru şedinţa de la sfârşitul lunii iulie. Prima şedinţă ordinară a acestui mandat, care s-a ţinut pe 28 iulie 2016.
La acel moment, proiectul de hotărâre a fost amânat, pe motiv că legiuitorii însărcinaţi cu urbanismul, împreună cu funcţionarii Primăriei cu astfel de atribuţii, trebuiau să se convingă la faţa locului dacă doamna psiholog era dispusă să se inspire din soluţia adoptată de executorul judecătoresc, pentru a intra în birou, prin ocolirea spaţiului verde, în locul „brutalizării” lui prin turnarea de ciment, fie şi pe o suprafaţă îngustă. S-a procedat atunci la amânare, ca să nu fie respinsă doleanţa petenţilor, care au tot dreptul la o intrare în cabinet. Numai că liberalii o doreau pe traseul intrării principale, după care urma linia blocului, până la scările activităţii private de la parter, ca să se evite tăierea gardului viu şi a spaţiului verde pe mijloc, pentru a pătrunde direct din trotuar în balcon.
Cu acest amendament, al studierii în teren a soluţiei găsite de executorul judecătoresc, care se putea aplica şi la vecini, hotărârea de închiriere a celor 6,6 metri pătraţi a fost pasată pentru şedinţa Consiliului Local de la sfârşitul lunii august. Viceprimarul Mărgărin Blidaru, în calitatea preluată de la colegul Liviu Ţâroiu, de preşedinte al Comisiei de Urbanism, a primit însărcinarea de a „reconstitui” la faţa locului, împreună cu membrii comisiei şi cu angajaţii Compartimentului Urbanism din cadrul Primăriei, posibilitatea ridicată în plen de liberali.
În august, retragere de pe ordinea de zi. Motivul: nu se întrunea majoritatea de 2/3
La întrunirea din 25 august 2016, cei din grupul PNL se aşteptau să le fie prezentat un material complet modificat, din care „limba” de ciment să fie mutată de pe spaţiul verde. Când colo, ea a apărut pe schiţă pe acelaşi amplasament pe care a figurat şi în iulie, îmbogăţită cu nişte margini de verdeaţă, ca să atenueze şocul vizual al decupării brâului ornamental ce străjuieşte trotuarul. „Gardul viu, cu lungimea de un metru, afectat prin realizarea aleii, va fi compensat prin plantarea de arbuşti şi flori, de către beneficiar, pe ambele laturi ale accesului.”, astfel se dorea a fi convinşi aleşii să voteze „aceeaşi Mărie, cu altă pălărie”.
Astfel, în ciuda insistenţelor de refacere a proiectului, consilierii primeau, la şedinţa din 25 august, acelaşi lucru. De data aceasta, mai iute de gură decât liberalii, primarul Liviu Ţâroiu l-a retras din dezbaterea publică, simţind pericolul de a nu întruni cele două treimi din voturile consilierilor locali în funcţie, din cauză că lipseau cam mulţi PSD-işti. Patru „bucăţi”, mai precis. Chiar dacă nu-l retrăgea el, tot ar fi existat o propunere de amânare din partea PNL, în scopul unor „documentări suplimentare”. Adică expeditorii cererii să fie făcuţi să se răzgândească în privinţa păstrării accesului pe iarbă.
În septembrie, respingere. Motivul: n-a întrunit la vot majoritatea de 2/3
După două amânări, a urmat o respingere, care, în timpul şedinţei din 29 septembrie 2016 – a treia în care se încerca votarea acestui punct -, după interpretarea legii făcută pe loc de secretarul Nicolae Ghinea, ar fi fost, de fapt, o victorie pentru petenţi. Asta în ciuda faptului că n-a întrunit condiţia unui vot favorabil în procent de 2/3 din totalul aleşilor. De ce i-a fost teamă lui Ţâroiu la şedinţa din august s-a întâmplat la cea din septembrie. Proiectul de hotărâre, nemodificat, dovadă de încăpăţânare crasă a subalternilor şi colegilor de partid ai primarului de a nu le face pe plac opozanţilor, a picat cu brio, neavând decât 10 mâini ridicate „pentru”, din cele 12 necesare. Situaţie neplăcută pentru autorii adresei depuse la Primărie, care au pierdut o vară şi o toamnă, din cauza luptei politice având ca efect sabotarea iniţiativei private.
În octombrie, aprobare. Aleea va fi făcută ca la Mihai Mitu, lucru cu care petenta era de acord de la început. Dar n-a întrebat-o nimeni timp de patru luni
Cum un proiect de hotărâre respins nu mai putea fi pus în analiza Consiliului Local decât dacă i se dădeau o altă formă şi un alt conţinut, deţinătorii cabinetului psihologic s-au conformat acestei condiţii. Pe ordinea de zi a întrunirii din 31 octombrie, pentru a patra oară consecutiv, cererea actualizată a Adei Livia Grecu, din Câmpulung, şi a lui Marius Marin, din Valea Danului, a ajuns în atenţia forului decisiv. Încercaţi să vă imaginaţi tensiunea în care au fost ţinuţi, timp de patru luni, doi oameni, care vor să întreprindă o activitate, din care decurg taxe la bugetul local! Precauţi, ca să nu rateze votul şi de această dată, care ar fi însemnat „pierderea trenului”, în noua adresă, din 5 octombrie 2016, au solicitat închirierea în două variante: 6,6 metri pătraţi (varianta A) şi 5,35 metri pătraţi (varianta B), între care aleşii să aleagă.
O premieră cu titlu de insultă la adresa unor persoane care au apelat la sprijinul Primăriei, aşa cum au făcut o grămadă înaintea lor, fără a întâmpina atâtea piedici. Pentru ca decepţia să fie completă, am aflat că motivul pentru care proiectul a rămas neschimbat l-a constituit, aşa cum am bănuit după prima amânare, cunoscând comoditatea excesivă a slujbaşilor statului, faptul că nimeni nu le-a cerut proprietarilor cabinetului psihologic acest lucru. Chiar şi în ultimul ceas, care pentru solicitanţi reprezenta ultima şansă de înţelegere amiabilă cu Primăria, Executivul aflat la mâna PSD-ului a mârâit că în varianta B, cea care a şi fost supusă la vot, „amenajarea afectează gardul viu pe lungimea de un metru, necesită mutarea mobilierului urban existent (banca din lemn) şi protejarea cutiei pentru branşamentul la reţeaua de gaze naturale”. Altfel spus, tot acest deranj era eliminat dacă posesorii cabinetului erau lăsaţi să-şi facă intrarea din trotuar.
„Acest proiect de hotărâre ar trebui să ne fie învăţătură de minte, a precizat liberalul Lucian Ionescu, membru al Comisiei de Urbanism. Am ţinut-o atât pe această doamnă… m-am întâlnit, acum două săptămâni, cu dumneaei. De două ori am amânat proiectul, o dată a picat, deşi dumneaei a fost de la început de acord să facă pe aleea de intrare în bloc. Dar nimeni n-a întrebat-o. „Doamnă, sunt aceste variante. Eşti de acord?” Ea a spus: „N-aveam nimic împotrivă, dacă ştiam de la început.” Cred că nu există comunicare între Biroul Urbanism şi cei care vin cu astfel de cereri. A pierdut patru luni, a venit iarna peste noi, ca să ajungem la aceeaşi rezolvare, pe care o puteam facem acum patru luni. De patru ori, la fiecare şedinţă şi la comisie, am spus: pe garda blocului. Uitaţi că tot acolo am ajuns.”
La care preşedintele Comisiei de Urbanism a CL, vicele Mărgărin Blidaru, s-a înfoiat la Ionescu că putea să o cheme el, ca să discute cu psihologul varianta optimă. Asta pentru că el îmbrăţişează proiectul iniţial, cu distrugerea zonei verzi. „Cel mai bine, din punctul meu de vedere, ar fi fost prima variantă, cum a zis doamna Grecu. Pentru că, în a doua variantă, va trebui să mutăm o bancă, va trebui să facem unele modificări.”, s-a plâns Blidaru de efortul mutării băncii, ca să facă loc intrării în cabinet pe lângă bloc. „Muţi o bancă, dar scuteşti spaţiul verde.”, i-a prezentat avantajul Bogdan David, care n-a avut cu cine să se înţeleagă. „Nu se scuteşte absolut nimic. Distanţa este aceeaşi.”, a rămas de neclintit Blidaru.
Ce n-a înţeles vicele era că, menţinându-se proiectul cu betonul turnat pe suprafaţa de verdeaţă din faţa blocului, se crea un precedent periculos: un păienjeniş de „ulicioare” pornite din trotuar către balcoanele amenajate la parter. „Aceste spaţii noi le considerăm mai mult sau mai puţin valabile din punct de vedere urbanistic, dar nu avem specialitatea în formare. Ştim cu toţii că în celelalte oraşe şi municipii, ca să nu spunem capitală, pentru asemenea laboratoare sau cabinete de stomatologie, de psihologie, de avocatură, nu se face nicio separare de intrare. Se accesează pe uşa locatarilor, cu cartelă magnetică sau alte forme de intrare. Se desfăşoară o activitate civilizată în această manieră, fără să accidentăm sau să facem aspecte urbanistice greşite.”, a conchis PSD-istul Constantin Ivan, care, în această chestiune de bun simţ, a „fraternizat” cu liberalii, în loc să-l consoleze pe colegul Blidaru, care trece printr-o grea încercare a mandatului de viceprimar: să mute o bancă!