-5.9 C
Campulung Muscel
10/02/2025

Ţineţi-vă bine, că se bagă din nou ai noştri la “banii otrăviţi”

Peste 4 milioane de euro. Autorităţile locale au planuri de peste 4 milioane de euro, pe care caută să le obţină de la Uniunea Europeană şi pe care, tragem nădejde, nu le vor mai da înapoi, mai cu seamă că rănile profunde cauzate de „Kretzulescu” bugetului local – fără a mai vorbi despre decepţia puternică provocată câmpulungenilor – nu se vor cicatriza curând. Alt experiment nereuşit pe seama buzunarului contribuabililor iese din discuţie, căci, la suma pomenită la început, o coroană cu „regrete eterne” ar fi mai potrivită decât schela cu acoperiş de la intrarea în Câmpulung. Noii aleşi nu s-au lăsat descurajaţi de rateul de răsunet istoric, tradus în nouă ani de aşteptare şi peste 100 de miliarde prăpădite pentru doi ani de ciuntire a parcurilor, plus unul de cugetări pe tema returnării banilor, şi încearcă din nou. Miercuri, sub presiunea unui termen limită, care expira a doua zi, la ora patru a după amiezii, Consiliul Local a votat din nou intrarea Câmpulungului în hora fondurilor europene, cu un proiect care scoate la înaintare ce avem din plin: sărăcie, etnici romi şi cartiere mizere. Concret, sărăcia de la blocurile ARO, rudarii de la Pescăreasa, care vin la şcoală la Nr.2, nefiind altă unitate mai apropiată, şi faţa urâtă a Vişoiului, sunt elementele unui proiect cu care municipalitatea intenţionează să scoată bani de la UE, mai ales că se dau fonduri pentru aşa ceva. Şi… să profităm.

N-am mai auzit, de data aceasta, că atragem turişti dacă se implementează proiectul. Deci, am scăpat de bazaconiile cu promovarea turistică. Ne abţinem de la a aplauda iniţiativa, până nu vom afla mai multe despre intenţiile noii conduceri şi, în special, despre beneficiile punerii în practică a obiectivelor finanţate de UE (dacă vor ajunge să fie finanţate), dar nici nu desfiinţăm ideea, căci, la primele „acorduri” lansate în spaţiul public, sunt şi lucruri care sună bine. Am auzit „faţade renovate”. Atât în Vişoi, cât şi la „Şerpărie”, ca să-l cităm pe Ţâroiu, care a adus în actualitate un termen aproape dat uitării de când s-a închis ARO. Un câştig de imagine, la propriu, pentru un oraş urâţit de aspectul imobilelor, pe care cetăţenii nu le renovează de jos până sus, fie că n-au bani, fie că nu se pun de acord, iar, de la lipsa banilor şi a înţelegerii între vecini, rezultă ţigănia de proporţii. 

În teorie, în linii mari, în acest program, care îşi propune rezolvarea şi a unei probleme sociale, şi a uneia estetice, defavorizaţii şi locuinţele lor, Primăria are, ca parteneri, două firme, Serviciul de Asistenţă Socială şi o şcoală, deoarece vor fi grupe de elevi, care vor urma „şcoală după şcoală”, pentru care era nevoie de cadre didactice dintr-o unitate de învăţământ acreditată. Zonele defavorizate au fost găsite în Nordul municipiului: blocurile de lângă fosta platformă ARO şi Vişoi II, blocurile 5, 6, 7, 8, 9, 10, 12, 13, 17, 19, în care stau oameni dezavantajaţi şi din punct de vedere al spaţiului de locuire, şi din punct de vedere financiar. Acţiunea Primăriei nu se adresează neapărat romilor, dar ei nu sunt excluşi, ci familiilor cu mulţi copii, care trăiesc din ajutoare sociale, pensii, alocaţii, persoanelor cu dizabilităţi, vârstnicilor ş.a.m.d. 

Contrele în Consiliu, între liberali şi primar, fireşte, au pornit de la alegerea ca partener a Şcolii 2, deşi, în perioada în care şi Ţâroiu, şi David erau interimari pe funcţiilor lor, se puseseră de acord să fie Şcoala 7, dată fiind legătura cu copiii din Vişoi şi de la blocurile ARO. N-are legătură şcoala parteneră cu grupul ţintă, a sărit primarul, care a motivat astfel de a optat pentru unitatea condusă de colegul de partid, Dan Dănescu: nu neapărat pentru faptul că aici învaţă un număr consistent de elevi proveniţi din  “şerpăria” de la Sud, cât pentru cadrele didactice care activează în şcoală. Adică profesorii Şcolii 2 sunt „mai pregătiţi”, au zis unii, „mai experimentaţi”, au zis alţii  – completaţi de Ţâroiu: „şi conducerea mai bună” – ca să implementeze proiectul. Faptul că Ciprian Nicolaescu, proaspăt director al Şcolii 7, începând cu acest an şcolar, nu are pic de experienţă ca manager, nu a împiedicat PSD-ul să-l aşeze în fruntea instituţiei. Dar nu l-a fericit şi cu acest “plocon”, în cadrul căruia prestaţiile profesorilor vor fi remunerate cu sume de vis, aşa cum se întâmplă în toate proiectele europene. 

O fi ceva de capul acestei iniţiative, dacă inclusiv paternitatea lui a fost revendicată public şi de putere, şi de opoziţie. Opoziţia, prin David, a insistat să se ştie că el l-a propus şi l-a iniţiat pe când era vice interimar şi că el a avut discuţia cu partenerii (moment în care PSD-ul a făcut feţe-feţe). Iar puterea, prin Ţâroiu, l-a modificat, schimbând şcolile şi băgând la pachet şi blocurile ARO, în aşa fel încât, în caz de succes, reuşita să-i fie atribuită lui şi majorităţii PSD-iste din Consiliu.                           

Am reţinut, după 27 de minute, cât a durat dezbaterea, că povestea este garantat una cu happy end: cetăţeni şcolarizaţi şi angajaţi (asta am mai auzit-o şi s-a dovedit un fâs), servicii sociale şi medicale pentru cei în nevoie, achiziţii de bunuri “la greu”, faţadele blocurilor mizerabile din zonele alese reabilitate, cursanţi, cadre didactice, medici, patroni recompensaţi financiar, iar Primăria se alege cu un centru multifuncţional de servicii la Şcoala 5, pe care, bineînţeles, va trebui să-l finanţeze după închiderea proiectului. 

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!