19.9 C
Campulung Muscel
13/04/2024

Primarul de la Albeştii de Muscel a turnat asfalt pe un kilometru de drum judeţean

Doi dintre cei zece primari musceleni, convocaţi de preşedintele Consiliului Judeţean Argeş la o şedinţă tehnică, ţinută la Câmpulung, la sfârşitul săptămânii trecute, au fost atenţionaţi de şeful Direcţiei Investiţii să urgenteze recepţiile unor lucrări începute de foarte mult timp. Cum este cazul unei asfaltări derulate la Bughea de Sus, încheiată, dar nepreluată de către administraţia publică locală. Sau a unei modernizări de bulevard la Rucăr, în cazul căreia, după cum a scuzat primarul amânarea procedurii ce atestă că obiectul contractului a fost realizat şi corespunde calitativ şi cantitativ, nu are ce inaugura, din cauza unui procent infim neîndeplinit de constructor. Dacă cele două capitole nu pot fi închise, fie din cauza lentorii execuţiei, la Rucăr, fie din cauza birocraţiei, la Bughea de Sus, în schimb, la Albeştii de Muscel, avântul autorităţilor i-a luat prin surprindere pe şefii judeţului, care au anticipat reacţia inspectorilor Curţii de Conturi, când vor constata că asfaltul plătit din bugetul comunei a ajuns pe un drum judeţean. Altfel spus, primarul Cătălin Manta a reparat şoseaua, pentru simplul motiv că trece prin localitatea a cărei conducere i-a fost încredinţată de săteni la alegerile din iunie. Iar ca lumea să fie mulţumită şi convinsă că n-a greşit când l-a votat, edilul a turnat o frumuseţe de covor asfaltic pe un kilometru aflat în proprietatea judeţului. 

Primarii trebuie să-şi pună la punct strategia localităţii

Printre şefii de direcţii care l-au însoţit pe Dan Manu la Câmpulung, vineri, 9 septembrie 2016, s-a aflat şi Sorin Ivaşcu, director executiv în cadrul Consiliului Judeţean, responsabil de investiţiile întreprinse pe cuprinsul Argeşului. La trei dintre acestea, pe care le-am enumerat succint la început, s-a referit în alocuţiunea sa, în contextul necesităţii finalizării formalităţilor în cazul unor lucrări care, în hârtii, trenează de multă vreme. Înainte, însă, a lansat câteva teme de lucru pentru primari, cea mai importantă fiind legată de actualizarea strategiei localităţii, care stă la baza elaborării programului de investiţii pentru anul 2017. „O să vină vremea – şi nu mai este mult – când n-o să mai puteţi promova investiţii fără a fi cuprinse într-o strategie locală, zonală şi chiar judeţeană.”, a precizat directorul Sorin Ivaşcu, potrivit căruia dacă anumite obiective de investiţii solicitate de Primării sunt prevăzute în strategia judeţeană, primesc punctajul necesar pentru a fi promovate mai departe. Aşadar, primul lucru de rezolvat de către primari: o strategie cu obiective în toate domeniile de importanţă pentru localitatea respectivă, adaptată la realităţile europene, pliate pe specificul naţional.

La elaborarea ei, edililor li s-a cerut să aibă în vedere modificarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice. Printre altele, se impune existenţa unei strategii de contractare. Planul de achiziţii va fi afişat pe SEAP şi va fi văzut, în timp real, de cei care sunt direct interesaţi, ca nu cumva să apară o neconcordanţă între obiectivele cuprinse în buget şi cele din planul de achiziţii.

Altă cerinţă a şefului Investiţiilor din CJ Argeş către şefii administraţiilor publice locale constă într-o mai bună fundamentare a solicitărilor de sprijin financiar transmise judeţului. Atât la începutul anului, cât şi pe parcurs, primarii cer Consiliului Judeţean diverse finanţări pentru lucrările propuse. Cum instituţia finanţatoare nu deţine nici aparatul tehnic, nici logistica de a acoperi 102 localităţi, aceasta pretinde, la rândul ei, o argumentare şi o detaliere a cererii care, ca să-l cităm pe Sorin Ivaşcu, nu se poate limita la formularea „doresc 50.000 de lei pentru o grădiniţă.” „Vreau o detaliere mai exactă a obiectivului şi o justificare a fondurilor alocate de la Consiliul Judeţean. Ne interesează şi stadiul fizic, şi stadiul valoric al obiectivului, pe toate sursele noastre de finanţare, ca să facem o analiză exactă” a ceea ce se întâmplă de la momentul solicitării fondurilor până la punerea în funcţiune a investiţiei. 

Şeful Direcţiei Investiţii a mai anunţat că se încearcă elaborarea de comun acord a unor criterii şi proceduri de prioritizare a investiţiilor şi a unor proceduri de lucru, pentru ca părţile implicate, Consiliul Judeţean şi Primăria, să gândească aproximativ la fel de la început şi să nu mai apară sincope pe parcursul anului, arierate, plăţi restante. „Acum, cu sistemul acesta informatizat, nu mai puteţi… O să fie controale încrucişate şi de la Finanţe, şi de la Curtea de Conturi. Pe lângă auditul financiar, vine şi audit de performanţă, care va analiza toate aceste aspecte.”, a continuat Sorin Ivaşcu.  

Lista de sarcini pentru primarii prezenţi şi viceprimarii care le-au ţinut locul sau care i-au însoţit la şedinţa de acum o săptămână a continuat cu înaintarea documentului privind starea de viabilitate. „Voi puncta pe obiective stringente: starea de viabilitate a drumurilor comunale şi locale, la nivelul anului 2016, înaintată atât la noi, cât şi la Regia de Drumuri. De asemenea, stadiul privind planul de acţiune pentru prevenirea şi combaterea înzăpezirii. Poate stabilim ca să avem o informare la nivel de judeţ. Se apropie sezonul rece. Noi avem la judeţ acest plan elaborat. Vom promova în şedinţă de Consiliu şi facem şi colaborarea cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie.”, a adăugat directorul Ivaşcu. La fel, trebuie transmisă Consiliului Judeţean fişa localităţii, cu toate cele 18 capitole, care le-a fost pusă la dispoziţie Primăriilor. 

Recepţia drumului de la Bughea de Sus, amânată până ieri, din cauză că a lipsit acceptul Inspecţiei în Construcţii   

Responsabilul de investiţiile din judeţ s-a arătat curios să afle de la primarul Nicolae Tarbă când va face recepţia unui drum asfaltat, la Bughea de Sus. „Pentru că, de un an, împreună cu Regia, tot încercăm să recepţionăm. Să nu mai stăm cu obiective de investiţii terminate şi nerecepţionate. Asta este rugămintea, să cădeţi de acord cu Inspecţia în Construcţii.”, a precizat Sorin Ivaşcu. Conform unei adrese înaintate de primarul comunei învecinate, cu patru zile înainte de şedinţa în cadrul căreia s-au purtat aceste discuţii, recepţia a fost programată pentru data de 15 septembrie, adică ieri. Însă directorul de la Investiţii era în necunoştinţă de cauză, întrucât patru zile n-au fost un răgaz suficient pentru ca informarea plecată de la Primăria Bughea de Sus să ajungă la Consiliul Judeţean. „Celelalte detalii vă rog să le căutaţi în ograda dumneavoastră, că n-am avut acceptul de la I.S.C. N-aveam cum să facem noi recepţia fără problema respectivă. Noi am făcut toate plăţile, deci, nu a fost nicio problemă din punct de vedere al administraţiei publice locale.”, a afirmat primarul Tarbă.

Bulevardul Libertăţii, de la Rucăr, nerecepţionat nici el, deşi lucrarea a început cu mult timp în urmă

Nu atât de sigur în privinţa datei ultimei formalităţi presupuse de modernizarea Bulevardului Libertăţii şi cerute, cu titlu de informare, de directorul Ivaşcu s-a manifestat primarul de la Rucăr. „Când promovaţi această recepţie?”, l-a interpelat subalternul lui Dan Manu pe Ionel Dulamă, venit la întrunire cu o delegaţie puternică, formată din viceprimarul Ion Pârnuţă, secretarul Ion Vorovenci şi consilierul local Mircea Avram. „Mai avem puţin ca să-l finalizăm. Din păcate, mai este un procent de 2-3%, care n-a fost finalizat şi nu putem să facem recepţia. (…) Am făcut demersurile către societatea care a executat lucrarea şi sperăm ca, în cel mai scurt timp, să-l finalizeze ca să putem demara recepţia.”, a motivat acesta întârzierea. „Să-i dăm bătaie, căci este început cam de mult. Anul acesta, să se închidă.”, a cerut şeful Direcţiei Investiţii.  

„Să fie primit!”, i-a mulţumit Dan Manu primarului de la Albeşti, care a ajuns cu asfaltul şi pe unde nu trebuie

Dacă la unii treburile se mişcă prea greu, la alţii se mişcă prea repede. Atât de repede, încât au ajuns cu asfaltul şi pe unde nu trebuie. Adică pe proprietatea Consiliului Judeţean, care s-a trezit cu un neaşteptat „plocon” de la Primăria Albeştii de Muscel: un kilometru de drum judeţean reparat boboc. „Şi nu ne mulţumiţi?”, i-a întrebat pe proprietarii şoselei principale primarul Cătălin Manta. „Să fie primit!”, i-a mulţumit Dan Manu. Când Sorin Ivaşcu a vorbit despre problema pe care administraţia publică locală o va avea cu cei de la Curtea de Conturi, care nu vor fi încântaţi că banii contribuabililor de la Albeşti au intrat în domeniul public al judeţului, Manta a insistat că e drumul comunei. E drum judeţean!, l-au lămurit cei de la Piteşti. „Una este să treacă prin comuna dumneavoastră un drum naţional sau judeţean şi alta este să fie în proprietatea dumneavoastră. Vă dau exemplul Mioveniului. Mioveni este unul dintre cele mai bogate oraşe, pe care Argeşul le are şi nu numai. Prin centrul Mioveniului trece un drum naţional. Toate lateralele sunt superbe, pentru că sunt fonduri, dar bulevardul, cap-coadă, este vai mama lui! Primarul şi Consiliul Local sunt înnebuniţi! Toată lumea crede că este al oraşului, dar nu este aşa. Drumul este naţional, al CNADNR. Atenţie! Nu toate drumurile care trec pe la dumneavoastră prin localitate sunt proprietatea comunei.”, l-a avertizat Dan Manu. Oricum, mai-marii judeţului s-au arătat dispuşi să-l ajute pe primarul de la Albeştii de Muscel să iasă din încurcătură, căci, până la urmă, intenţiile au fost dintre cele mai bune. 

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!