Dacă nici aşa nu rezolvă chestiunea contractului, circuitul continuă cu Garda de Mediu
Trei dintre primarii prezenţi la şedinţa tehnică organizată în teritoriu de şeful CJ Argeş, care a condus o delegaţie consistentă, formată din responsabilii celor mai importante domenii din instituţie, s-au plâns de disfuncţionalităţile în maniera de colectare a gunoiului pe teritoriul localităţilor în fruntea cărora au fost realeşi. Cum în sală se afla Gabriel Moiceanu, directorul ADI Servsal, programul prin intermediul căruia se derulează această activitate la nivelul judeţului, edilii de la Rucăr, Câmpulung şi Stoeneşti au cerut câteva explicaţii pe acest subiect. Ionel Dulamă a fost interesat să ştie amănunte despre preluarea gunoiului menajer de la persoane juridice, care desfăşoară activitatea pe raza localităţii Rucăr. „Sunt încheiate foarte puţine contracte cu persoane juridice. Obligaţia de a încasa sumele şi de a prelua gunoiul menajer de la persoane juridice revine, efectiv, operatorului autorizat, respectiv Financiar Urban. În condiţiile în care nu s-a insistat sau poate că n-au încheiat aceste societăţi contracte cu Financiar Urban, suntem nevoiţi să preluăm gunoiul şi de la persoane juridice, deşi nu încasăm bani de la acestea, aşa cum preluăm de la persoane fizice.” Potrivit directorului Moiceanu, problema sesizată de primarul Dulamă se rezolvă prin predarea către operator a unei liste cu agenţii economici, la fel cum s-a procedat la Dâmbovicioara, în urmă cu două săptămâni. Unde sunt cazuri de refuz de încheiere a contractului de către o firmă învăţată ca Primăria să-i ridice deşeurile, fără să plătească serviciul respectiv, circuitul continuă cu Garda de Mediu, „pusă în gardă” cu privire la existenţa unui agent economic aflat în afara unei relaţii contractuale cu societatea de salubrizare, care trebuie verificat ca să se constate ce face cu gunoiul.
Subiectul miroase urât şi la Câmpulung, unde nici amintirea n-a rămas din multe dintre platformele amenajate la debutul proiectului privind managementul deşeurilor în judeţul Argeş. „Am făcut o solicitare, pe care v-am ruga s-o aveţi în vedere: platformele de gunoi care s-au realizat la începutul proiectului sunt deteriorate şi cred că întreţinerea şi menţinerea lor revin, automat, operatorului. Şi cu ghenele de gunoi, tot aşa, avem probleme în continuare cu modul lor de întreţinere şi curăţenie, după preluarea gunoiului.”, a indicat primarul Liviu Ţâroiu voalat cine este răspunzător de îmbunătăţirea condiţiei platformelor betonate, împrejmuite cu gard odinioară, care a încăput pe mâna întreprinzătorilor care valorifică orice bucăţică de metal. Iar a decupa plasele înconjurătoare ale platformelor a reprezentat o joacă de copil pentru profesioniştii în şterpelit şi valorificat de fier vechi.
Potrivit lui Moiceanu, contractul prevede că operatorul are obligaţia să cureţe şi să ridice acele containere, dar infrastructura este a autorităţilor publice locale. Aşadar, chiar dacă Liviu Ţâroiu nu avea de gând să întreprindă o investiţie de îmbunătăţire a condiţiei spaţiilor destinate depozitării ghenelor, are undă verde, fiind asigurat că nu riscă nicio penalizare derulând o lucrare ilegală. Asta pentru că au trecut cinci ani de la recepţia finală, termen după care este posibilă chiar mutarea platformelor aşezate la început, în mod neinspirat, cum este cea de la Cimitirul de la Apa Sărată. „Nu cred că a fost cea mai bună zonă aleasă, întrucât devenise o rampă pentru toţi cei aflaţi în tranzit. Toate aceste platforme făcute în proiect pot fi relocate, pentru că au trecut cinci ani de la recepţia finală şi nu are sens să se mai repare acolo. Ele sunt în administrarea unităţii publice locale.”, a precizat Moiceanu.
Tot în municipiu ar mai fi de dus până la capăt procesul privind achitarea de către comunitatea câmpulungeană către Financiar Urban a unei taxe în contul cetăţenilor care n-au contracte de preluare a gunoiului menajer. Am relatat la începutul anului despre hotărârea adoptată de Consiliul Local, de a fi folosiţi banii comunităţii locale, adică banii bunilor platnici, pentru a i se achita „taxa de salubrizare” operatorului pentru cei care refuză să încheie contracte sau pentru cei de la care chiar nu se poate ridica tomberonul, din considerente de ordin geografic. Numai că, după ce s-a votat de către Legislativul municipal, pe finalul mandatului trecut, hotărârea a rămas „înţepenită” în târg, în loc să fie comunicată autorităţii care aplică amenda, ca să evităm sancţionarea. „Noi avem o corespondenţă cu Financiar Urban privind taxa de gunoi pentru persoanele care nu au contracte. O avem aprobată în Consiliul Local, probabil că n-am transmis-o mai departe, voi urmări să vedem dacă s-a realizat acest lucru.”, a fost informarea bâlbâită a primarului Câmpulungului, care ar fi trebuit să verifice dacă hotărârea Consiliului Local a ajuns la ANRSC înainte de a deschide gura şi de a-i arăta superiorului că nu are habar dacă norma a ajuns la autoritatea care ne-a cerut-o.
Frământările lui Ion Paul Marin, primarul de la Stoeneşti, sunt legate de colectarea selectivă. De fapt, de plata ridicării gunoiului colectat selectiv. „(…) Proiectul acela a fost făcut aşa cum a fost făcut, cu containerele pentru colectarea selectivă a deşeurilor. Am colectat deşeuri selectiv din containerele pe care le avem împrăştiate prin toată comuna, dar cine le ridică, domnul director? Că noi plătim o dată. Trebuie să găsim soluţia să ridicăm deşeurile selectiv, întrucât, conform legii, este o obligaţie.”, a afirmat primarul de la Stoeneşti. Cum directorul de la Piteşti nu avea soluţia despre care vorbea Ion Paul Marin, cerinţa acestuia a rămas “în aer”.