Ping-pong greţos între autorităţi în cazul sclavilor de la Berevoeşti
=Edilul a făcut-o doar ca să se acopere de hârtii, în cazul în care scandalul sclaviei va bubui, devenind unul public şi penal =De fiecare dată, şeful Secţiei de Poliţie de la Schitu Goleşti i-a cerut primarului să facă anchetă socială şi să vină cu nume şi locaţii exacte, însă edilul a replicat că nu are „informaţii clare” =Finalul e apoteotic! Poliţia de la Schitu Goleşti a clasat „petiţia”, din lipsă de date concrete, iar edilul Proca a închis cazul printr-o adresă, în care spune că reprezentanţii Primăriei l-au vizitat acasă pe „suspectul” Onică, însă acesta n-a recunoscut că ar fi proprietar de sclavi .Şase luni mai târziu, intervine DIICOT-ul, iar Onică, de la Berevoeşti, e arestat fix pentru practicarea sclaviei.
Marea sesizare la Poliţie a primarului de la Berevoeşti, cu care acesta a făcut casting pe la toate televiziunile ca să-şi demonstreze nevinovăţia în scandalul „Sclavi la ţigani”, se dovedeşte a fi apă de ploaie. Un ieftin joc de glezne, prin care a dorit să se acopere de hârtii.
Scrisoarea I de la Berevoeşti. Plină de generalităţi, nimic concret
Şi asta pentru că domnul primar a intuit sau a fost informat (foarte probabil, de către “sifoanele” din Poliţie) că există un dosar în cercetare şi că scandalul va bubui rău la un moment dat. „Anul trecut, prin octombrie, am sesizat Secţia de Poliţie Schitu Goleşti. Două adrese am făcut, sunt dovezi! Le-am adus la cunoştinţă că sunt persoane minore, copii, folosiţi la muncă, deşi ilegal”, declara ţanţoş edilul Florin Proca. Totuşi, consultarea documentelor intrate în posesia noastră ne confirmă că adresele făcute de domn’ primar insultă inteligenţa oricărui organ al statului, fiind pline de generalităţi. N-au niciun element concret, nicio dată de identificare şi sunt redactate în genul lui „am auzit noi că undeva, cândva, cineva ar fi făcut ceva…”. O corespondenţă făcută doar de ochii lumii! Şi doar pentru acoperirea primarului în caz de necaz. Astfel, edilul Proca şi inspectorul asistent Carmen Mihaela Ţigănilă au înscenat, că nu putem să le spunem altfel, două adrese cu acelaşi conţinut şi în aceeaşi zi, pe 09.11.2015. Una către Postul de Poliţie al comunei Berevoeşti şi alta către Secţia 14 Poliţie Rurală Schitu Goleşti. Cităm: „Ca urmare a unor suspiciuni cu privire la faptul că în satul Gămăceşti, comuna Berevoeşti, în unele familii se află minori fără acte de identitate, care sunt folosiţi la diverse activităţi care nu sunt specifice vârstei lor, vă solicităm sprijinul în vederea verificării acestor suspiciuni şi identificarea familiilor şi a minorilor, precum şi a măsurilor ce se impun conform legislaţiei în vigoare cu privire la drepturile copilului, potrivit Legii 272/2004”.
Poliţia se prinde de baletul primarului şi îi cere date şi nume
Sesizând apa chioară în materie de informaţii concrete, şeful Secţiei 14 Poliţie Rurală Schitu Goleşti, comisar şef Grigore Troscenco, cere, la data de 24.11.2015, desemnarea unei echipe de specialişti din cadrul Primăriei în vederea demarării unei anchete sociale pentru identificarea problemelor menţionate anterior, precum şi „datele de identificare ale familiilor unde se înregistrează astfel de cazuri”. În traducere liberă, îi pune pe domnul primar şi oamenii din subordine la muncă, cerându-le anchetă socială, dar şi numele familiilor suspicionate că se ocupă cu sclavia.
Scrisoarea II de la Berevoeşti. Primarul dixit: „la acest moment, avem doar suspiciuni (…), neavând informaţii clare”
Răspunsul primarului Proca vine prompt, peste trei zile, pe 27.11.2015, şi e magistral: „la acest moment, avem doar suspiciuni cu privire la existenţa unor cazuri în care minori fără acte de identitate sunt folosiţi la diverse activităţi în comunităţile de romi, neavând informaţii clare care să ne permită identificarea acestora”.
Comisarul şef Troscenco parează din nou, cerându-i primarului să facă anchetă socială
Şeful Secţiei de Poliţie Schitu Goleşti se prinde de schema primarului şi parează din nou. Astfel, pe 2 decembrie 2015, îi cere iarăşi primarului: „vă rugăm să desemnaţi o echipă de specialişti din cadrul instituţiei dumneavoastră în vederea demarării de anchete sociale pentru identificarea familiilor unde se află minori fără acte de identitate, punerea lor în legalitate şi respectarea legislaţiei cu privire la drepturile copilului, potrivit Legii 272/2004”.
Primarul „înscenează”, în fine, o comisie de verificare
Cu chiu, cu vai, cam după al treilea, al patrulea ping-pong cu adrese, pe 9 decembrie 2015, primarul Proca dă, în fine, o dispoziţie „privind constituirea unei comisii pentru identificarea familiilor cu minori care nu deţin acte de naştere sau identitate, în vederea punerii acestora în legalitate pe linie de stare civilă”. Iar comisia e compusă din Cristinel Moise, administrator public şi preşedinte al comisiei, viceprimarul Romeo Danciu, asistentul social Carmen Mihaela Ţigănilă, Eugen Cazan, reprezentant Compartiment Cultură, şi încă un reprezentant (nenominalizat) al Secţiei de Poliţie.
Continuă ping-pongul între autorităţi! Poliţia îşi pierde răbdarea şi clasează… petiţia primarului
Pe 17 decembrie 2012, însă, şeful Secţiei Schitu Goleşti îşi pierde răbdarea şi trimite o altă adresă către Primăria Berevoeşti, în care pune punct acestei corespondenţe absurde, precizând că „petiţia dumneavoastră a fost soluţionată cu temei legal”, în sensul că „aţi fost îndrumaţi să desemnaţi o echipă de specialişti care va efectua anchete sociale pentru identificarea familiilor unde se află minori fără acte de identitate, punerea lor în legalitate şi respectarea legislaţiei cu privire la drepturile copilului”. Neuitând să adauge că „dacă, pe viitor, doriţi să sesizaţi o faptă de natură penală, dispuneţi de posibilitatea legală de a vă adresa cu plângere, în condiţiile articolului 289 din Cod penal, la Secţia de Poliţie Rurală 14 Schitu Goleşti sau la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung”.
Altfel spus, comisarul şef Troscenco îi zice de la obraz primarului Proca să facă direct plângere penală, dacă el sau comisia pe care a constituit-o descoperă vreun caz concret de sclavie şi să nu se mai joace de-a petiţiile. Şi încheie apoteotic acelaşi şef al Secţiei Schitu Goleşti, adresându-i o directă de dreapta edilului de la Berevoeşti: „…în cazul în care formulaţi o petiţie cu acelaşi conţinut, fără a se face trimitere la fapte sau dovezi noi, aceasta va fi clasată fără a vi se comunica răspuns”.
Scrisoarea III de la Berevoeşti. Comisia nu descoperă nimic acasă la „suspectul” Onică şi cazul e închis
În fine, pe 5 ianuarie 2016, Primăria Berevoeşti, cu avizul edilului Florin Bogdan Proca, întocmeşte un proces verbal de constatare, prin care pune punct comediei. Cităm: „Din cauza faptului că nu am deţinut informaţii exacte cu privire la identitatea familiilor care se presupune că ar săvârşi infracţiunile mai sus menţionate, am luat legătura cu membrii colectivităţii din care aceştia fac parte. Din discuţiile purtate, nu am putut obţine decât identitatea unei singure persoane şi anume Onică Aurel.”, se arată în procesul verbal de constatare vizat de primar. Ce au făcut trimişii edilului din Berevoeşti acasă la numitul Onică? „Ne-am deplasat astfel la domiciliul numitului Onică Aurel. (…) Am inspectat fiecare cameră, constatând astfel că în locuinţă nu se află alte persoane în afara membrilor familiei. De asemenea, domnului Onică i s-a cerut să dea o declaraţie din care să reiasă dacă la domiciliul său au locuit persoane fără acte de identitate şi ţinute fără voia lor. Dl. Onică, însă, a refuzat să dea orice fel de declaraţie, susţinând verbal că suspiciunile sunt nefondate”. Aşa se termină (incredibil, nu?) ultima adresă prin care Primăria Berevoeşti şi edilul Proca au pus capacul pe oala sub presiune de la Gămăceşti. Au sesizat, apoi au cercetat şi la final au deliberat: nu s-a descoperit sclavie la Berevoeşti.
Epilog! Onică a fost arestat de DIICOT, alături de alţi 37 proprietari de sclavi
Culmea ironiei! Persoana vizată pentru verificări de către reprezentanţii Primăriei Berevoeşti, ne referim la Onică Aurel, se află în prezent reţinută, numărându-se printre cele 38 de persoane arestate şi acuzate de sclavie şi trafic de minori de către DIICOT. Iar dintre aceştia, 14 erau şi beneficiari de ajutor social, urmare a unor anchete efectuate, bineînţeles, tot de către Primărie.
Alex Vlaicu
(Preluare din Jurnal de Argeş C&G, nr.1151, ediţia 27 iulie – 2 august 2016)