Cornel Băjan şi Victor Bână sunt aleşii de la PSD care au ridicat mâna împotriva primarului Liviu Ţâroiu. Marin Stanciu, Ion Iliescu, Florin Pană şi Nicolae Dumitrescu, de la acelaşi partid, s-au abţinut de la a se exprima categoric, însă, în practica adoptării hotărârilor Consiliului Local, abţinerea echivalează cu un vot împotrivă, putând bloca iniţiativele Executivului. La fel au procedat şi aliaţii de la ALDE, Sergiu Cicu şi Manuel Zenovie, care au ales poziţia de mijloc, abţinere, în locul unei atitudini ferme. Îi adăugăm taberei „potrivnicilor” primarului social-democrat în chestiunea pe care o vom trata în acest articol pe Ionel State (PNL) şi Constantin Staicu (PAM), care i-au servit alte două voturi „împotrivă”, şi pe liberalul Bogdan David, tot „abţinut”, probabil, pentru că nu dădea bine să apară schimbător ca vremea. Adică, anul trecut, când PNL era majoritar în Legislativ, s-a votat cu frenezie, inclusiv de către el, aceeaşi speţă, tratată în „regimul” PSD cu un refuz colectiv. Am început relatarea cu acest fragment care, în mod normal, ar fi trebuit poziţionat la sfârşitul ei, întrucât, săptămâna trecută, am asistat la o premieră, care se cuvine a fi scoasă în evidenţă: PSD a respins o iniţiativă a propriului primar, ceea ce ne duce cu gândul la două scenarii posibile a sta la baza unei situaţii-excepţie într-un mandat. Fie pe Liviu Ţâroiu chiar nu l-a interesat dacă Legislativul aprobă finanţarea de 10.000 de euro (!) pentru o mânuţă de premii acordate la finalul unui festival de film. Fie votul a fost „aranjat” dinainte, deşi, după cum au sosit „soldaţii” lui Ţâroiu, pe rând şi nu în grup, ca la precedentele şedinţe, după consfătuirea din biroul viceprimarului Mărgărin Blidaru, este posibil să nu fi avut loc discuţii preliminare despre „cum votăm”. De aici şi coloratura ca a unei tarabe de bâlci în materie de opţiuni, „împotrivă”, „abţineri”, „pentru”, la PSD&friends. Adică PSD+ALDE+PAM. Să nu-i omitem din procesul-verbal gazetăresc al şedinţei de îndată de marţi, 10 iulie 2016, pe cei trei suporteri ai primarului şi ai regizorului Ioan Cristian Piţurescu, „părintele” unui proiect privat, pentru care cerea 10.000 de euro de la bugetul local: Mărgărin Blidaru, Constantin Ivan şi Andreea Fărcăşanu. De la ei au provenit cele trei voturi favorabile, anihilate, însă, de celelalte 11.
Respingerea “domnului Piurescu” Sau a “domnului Panţurescu”
Cât de tare este cunoscut regizorul Ioan Cristian Piţurescu în rândul aleşilor am remarcat din pronunţia numelui partenerului care n-a fost să fie nici în 2016, cum n-a fost nici în 2015, când a dat cu piciorul aproape unei jumătăţi de miliard. Căscat, artistul nu s-a prezentat la Primărie până la data limită pentru semnarea contractului şi a pierdut banii. De data aceasta, n-au mai vrut noii aleşi să îi dea necunoscutului, pentru care era, pesemne, o înjosire să apară în faţa Consiliului Local şi a comunităţii câmpulungene, ca să-l audă toată lumea cum cere 10.000 de euro din taxele şi impozitele unei localităţi sărace, cu 10.000 de nevoi de rezolvat în viitorul apropiat. Liviu Ţâroiu l-a scuzat, în zeflemea, bineînţeles, că este prea timid ca să apară în public cu o asemenea doleanţă. Noi rămânem la părerea că insul posedă atâta orgoliu cam cât „capra râioasă” cu coada semeaţă în vânt, orgoliul, nu timiditatea, fiind “frâna” care l-a oprit să se lase filmat cum se ploconeşte pentru bani. La Comisia de Cultură, unde discuţiile s-au purtat cu uşile închise, cum s-a dus fără ruşine?!
Cu o oră înainte de lansarea proiectului lui Piţurescu, intitulat pompos „Academia de Creativitate Socială”, în sala de festivităţi a Primăriei, în încăperea alăturată se ţinea şedinţa de Consiliu, pe a cărei ordine de zi figura propunerea lui Liviu Ţâroiu de a-l ajuta pe regizor cu cei 10.000 de euro solicitaţi. Cum cele două evenimente se succedau la distanţă mică de timp, bucureşteanul putea fi prezent la întrunirea în plen a legiuitorilor locali, pentru a-i convinge să-l sponsorizeze cu fondurile de premiere. Reţineţi, regizorul voia să dea din banii noştri premii de 450 de milioane unor străini, fiind festival internaţional de film!
Sesizând absenţa „domnului Piurescu”, cum i-a stâlcit numele preşedintele de şedinţă, Constantin Ivan – de fapt, „Piurescu” scria în raportul proiectului de hotărâre – Sergiu Cicu a repetat obsesiv întrebarea referitoare la motivul pentru care „domnul Panţurescu” n-a binevoit să vină cu o oră mai devreme la Primărie, ca să onoreze Consiliul cu câteva lămuriri. La un moment dat, un „iluminat” a propus să se amâne discuţia până când sosea Piţurescu, peste 40-50 de minute, ca să-şi lanseze academiile. Altfel spus, să stea „proştii” după vedetă, aşa cum se întâmplă la Hollywood.
Ivan, pentru care materialul de şedinţă era mai mult decât generos în explicaţii, a dat startul acţiunii fără regizor. Pentru ca cititorii să înţeleagă ce caută la Câmpulung acest venetic, precizăm pe scurt care-i sunt intenţiile pentru 2016. Pe 13 iulie 2016, a depus o cerere la Primărie Asociaţia „Anthropoesis”, din Bucureşti, al cărei preşedinte este, prin care solicita sprijin financiar ca să-şi deruleze în municipiu proiectul CineImpact Muscel, pe trei secţiuni: 1.Academia Internaţională de Film şi Acţiune Socială; 2.Academia de Creativitate Socială; 3.Festivalul Internaţional de Film şi Acţiune Socială. Toate cu durata de desfăşurare septembrie-decembrie 2016.
Altfel spus, tinerii, în principal, căci lor li se adresează proiectul, nu numai români, ci şi din afara ţării, fac filme, cu telefonul, cu camera video a familiei, acestea sunt selectate şi premiate. Bugetul „distracţiei” ar fi de peste 65.000 de euro, din care Câmpulungul, în calitate de gazdă, căreia i se făcea cinstea de a avea un asemenea eveniment de răsunet internaţional, cu un impact, în 2015, de 1% din totalul populaţiei din târg, trebuia să suporte aproximativ o şesime. Ca să primească cei 10.000 de euro, asociaţia lui Piţurescu urma să se asocieze cu municipalitatea şi acest lucru trebuiau să-l aprobe consilierii municipali cu o oră înaintea lansării academiilor de film.
Aliatul de la PAM, Constantin Staicu: “Câmpulungul trebuie reabilitat, refăcut. Ce să promoveze de la Câmpulung?”
Primele (şi puţinele) păreri pro au fost exprimate de Ivan şi Ţâroiu. Preşedintele de şedinţă a vorbit, în necunoştinţă de cauză, despre „impactul major” al proiectului, care, anul trecut, n-a interesat mai pe nimeni. Aşadar, efectul promovării prin filmele despre Câmpulung a fost undeva către zero. Cel de-al doilea s-a axat pe caracterul publicitar al demersului lui Piţurescu, dar şi pe cel educativ, implicând şcolile într-o acţiune menită să le distragă atenţia elevilor de la tentaţii negative. În teorie, nu suna rău, numai că practica a arătat în 2015 că sunt bani cheltuiţi de pomană. Şi dacă tot există disponibilitatea de a-i cheltui, atunci să se cheltuiască pentru copiii municipiului, au susţinut vorbitorii care au trasat, prin alocuţiunile lor, direcţia votului.
„Eu am câteva considerente împotriva acestui proiect., a luat cuvântul Constantin Staicu, consilier local din partea Partidului pentru Argeş şi Muscel. Suma mi se pare foarte mare şi, din câte am înţeles, unul dintre obiective este acela de a promova Câmpulungul. Câmpulungul trebuie reabilitat, refăcut, ce să promoveze de la Câmpulung? Banii aceştia, după părerea mea, ar putea fi folosiţi, dau nişte exemple, pentru elevii şi sportivii noştri deosebiţi, precum Costin Oncescu, Andreea Panţuroiu. Să se ducă pe aceste direcţii, căci ei reprezintă cel mai bine Câmpulungul. Andreea Panţuroiu, la Rio, Costin Oncescu, la Olimpiada de Informatică planetară, căci aşa este până la urmă. Haideţi să avem grijă de ei, de părinţii şi profesorii lor, pentru că merită toată atenţia din partea noastră. Şi nu numai ei. Mai sunt şi alţi copii. Sunt atâtea nevoi în Câmpulung, la şcoli, grădiniţe, spitale. Zic că ne grăbim puţin. Lista de probleme poate continua. Parcurile vedeţi cum sunt, neterminate… proiecte eşuate şi multe altele.”
Cum se impunea o replică din partea iniţiatorului proiectului de hotărâre, evident că acesta şi-a apărat propunerea supusă atenţiei Consiliului Local. „Cred că vă duceţi într-o zonă care nu e cea corectă. Noi, tot timpul, am avut grijă de elevii şi premianţii noştri, care au fost răsplătiţi de fiecare dată când au avut rezultate. Probabil că n-am premiat şi profesorii, dar profesorii sunt premiaţi permanent, întrucât acesta este rezultatul muncii lor. Că n-avem ce promova, că oraşul nostru nu este reabilitat, mi se pare o exagerare. Avem ce promova şi promovăm în continuare. Oraşul nostru este bine văzut. Noi, cei din interior, îl vedem un pic mai rău, dar din exterior… vă spun eu că avem ce promova. Avem suficiente clădiri istorice, zone istorice, şi mănăstiri, şi biserici, şi licee. De ce nu le-am promova măcar pe cele reabilitate, şi „Carol”, şi „Dinicu”, şi „Tehnologic”?! Nu cu suma asta de 10.000 de euro vom reabilita Câmpulungul şi după aceea îl promovăm imediat, că l-am reabilitat. Cred că trebuie să oferim copiilor şansa de a scrie proiecte, de a face proiecte şi de a vedea ce idei au ei despre Câmpulung.”, a făcut Ţâroiu pe avocatul lui Piţurescu, cu un discurs inspirat de ideile predecesorului său.
PSD-istul Victor Bână: “De ce copiii Câmpulungului nu pot fi ajutaţi cu bani? De ce pe ei îi lăsăm de-o parte?”
După alesul PAM, care s-a manifestat până acum ca aliat de nădejde al PSD-ului, a intervenit PSD-istul Victor Bână, şi el votant cu „nu”, la fel ca Staicu. Acesta le-a povestit colegilor că un elev de la „Dinicu Golescu”, pe nume Alin Gheorghe Duruian, l-a vizitat la birou în dimineaţa zilei în care s-a ţinut dezbaterea, pentru „o mică sponsorizare”. Chiar era mică, întrucât băiatul nu cerea decât 200 de lei. Tânărul i-a prezentat omului de afaceri premiile obţinute pentru film de scurt metraj, câştigate şi în România, şi în străinătate. „A venit să-mi ceară o sumă modică. L-am întrebat: “Ce poţi tu să faci cu aceşti 200 de lei? Cum de nu te-a ajutat nimeni, când tu faci parte din acest municipiu?” Sosirea lui a fost foarte bună, parcă Dumnezeu a aşezat astfel lucrurile ca să ajungem la adevăr. Chiar m-am întrebat: de ce copiii Câmpulungului nu pot fi ajutaţi cu bani? De ce pe ei îi lăsăm de-o parte? Nu vreau să înţelegeţi că eu nu vreau să votez aşa ceva. Dar aş fi vrut să se fi aflat despre acest Duruian – o să vă dau diplomele lui – şi-apoi să ne ocupăm de această asociaţie, care ne-ar iubi atât de mult încât să scoatem Câmpulungul la liman.”, a precizat Bână, care a adus şi listele de olimpici din municipiu, ca să fie mai convingător decât a fost cu exemplul adolescentului pasionat de film.
„Eu sunt mai naţionalist de fel, iubesc mai mult locul din care sunt, n-o să mă schimbe nimeni niciodată. Aşa am fost educat. Haideţi să-l ajutăm pe acest băiat şi ajutăm şi asociaţia!”, a adăugat colegul de partid al lui Ţâroiu. Acesta din urmă aproape că a învinovăţit conducerea liceului că nu l-a inclus pe lista de premieri de Zilele Câmpulungului pe tânărul în legătură cu care Bână bătea obrazul autorităţilor, că trebuie să colinde pe la firme după ajutor. „Cum a trecut prin liceu, cu atâtea premii, şi nu s-a ştiut de el?! Ar trebui întrebaţi, domnul primar!”, a răsucit el cuţitul în rană.
Liberalul Bogdan David: „Este absurd ca tuturor olimpicilor din Câmpulung să dai 5.000 de euro, iar pentru premierea unui festival, 10.000 de euro”
Punctul de vedere al Comisiei de Cultură, exprimat de Sergiu Cicu, a fost ca suma de 10.000 de euro să fie destinată cheltuielilor de masă şi cazare a participanţilor la festivalul de film şi să fie virată direct de Primărie patronilor care oferă astfel de servicii, pentru ca banii să rămână în Câmpulung. „Să nu ne condiţioneze să dăm banii la premii. Dăm banii unde vrem noi. El (n.r. Piţurescu) ne-a condiţionat că dacă îi dăm la premii, bine, dacă nu, nu-i mai ia.”, şi-a completat colegul de comisie Bogdan David. Liberalul l-a făcut pe primar să recunoască discrepanţa uriaşă între premierea zecilor de olimpici, la Zilele Municipiului, în valoare totală de 25.000 de lei, şi premiile regizorului la câteva secţiuni, pentru care avea nevoie de aproape dublul sumei! „Este absurd ca tuturor olimpicilor să dai 5.000 de euro, iar pentru premierea unui festival, 10.000 de euro.”, a punctat David. A mai bătut un cui şi Cicu, potrivit căruia bugetele totale ale festivalurilor din Câmpulung, fie cu impact naţional, fie internaţional, se ridică la 10.000 de euro.
„Anul trecut, s-a desfăşurat ceva (n.r. prima ediţie a festivalului de film), iar impactul a fost undeva la 1% din populaţia Câmpulungului. Atâţia au fost interesaţi de acest proiect şi au fost implicaţi nişte oameni de afaceri din Câmpulung, care, oricum, au fost marginalizaţi. Cu banii ăştia putem să facem alte lucruri. Avem şi noi elevi, avem festivaluri, avem oameni în Câmpulung, pe care îi putem ajuta cu această sumă. Să lăsăm pomenile care se dau de la Consiliul Local tot timpul! Şi în mandatul trecut au venit tot felul de oameni care s-au asociat şi care au scos ba o revistă, ba o cărticică. Eu, unul, voi vota împotrivă.”, a anunţat Ionel State.
Cum opiniile negative se înmulţeau, Constantin Ivan a replicat că astfel de acţiuni „nu sunt cu tentă de pomană. Sunt acţiuni culturale, care trebuie să ne bucure. Dacă suntem împotriva lor, nu realizăm nimic.” Chiar avem nevoie de mai multe festivaluri, paralele, pentru „crearea unui cadru concurenţial”, pe care Primăria să le finanţeze! Atât de mult şi-a dorit Ivan academiile şi festivalul de film ale lui Piţurescu, încât voia să se mai voteze o dată proiectul de hotărâre, după ce acesta a picat, cu 4 voturi împotrivă şi 7 abţineri, din totalul celor 14 consilieri prezenţi.