Marţi dimineaţă, la Curtea de Apel Piteşti s-a judecat recursul celor 38 de inculpaţi în dosarul sclaviei de la Berevoeşti, care au contestat arestul preventiv dispus pentru 30 de zile de Tribunalul Argeş. Romii din Berevoeşti au cerut să fie cercetaţi în stare de libertate, motivând că nu sunt un pericol public. De parcă a exploata oameni bolnavi sau fără apărare ar fi un lucru obişnuit, cei încătuşaţi, femei şi bărbaţi, înainte de a intra în clădirea Curţii de Apel, au strigat: „Sunt nevinovat!”, „N-am făcut nimic!”
Curtea de Apel Piteşti a judecat contestaţiile a 37 de inculpaţi, care se află în arest preventiv, dar şi pe cel al Mariei Furdui, asupra căreia s-a dispus arestul la domiciliu din cauza problemelor medicale, femeia făcând dializă. Cei 37 sunt: Grancea Petre, Grancea Alin, Onică Ciprian Codruţ, Onică Aurel, Feraru Nicolae, Feraru Vasile Mugurel, Păun Traian, Păun Traian, Ursu Iosif, Marinoiu Marian (toţi aflaţi în arestul IPJ Olt), Grancea Laurenţiu, Furdui Ilie Valentin, Brumaru Maria Cerasela, Brumaru Crinu Alin, Feraru Costel, Bădală Costinel, Feraru Florin, Feraru Maria, Furdui Costinel Ionuţ, Grancea Daniel (toţi cazaţi în arestul IPJ Vâlcea), Onică Cerasela, Grancea Vasilica, Feraru Liliana, Păun Petruţa Minuca, Păun Lenuţa Mădălina (cele cinci femei aflate în arestul IPJ Dâmboviţa), Grancea Maria, Grancea Silvia, Feraru Mihaela, Murşavela Elena, Feraru Ancuţa Mariana, Păun Vasilica, Furdui Roxana, Ursu Florica (aflate la Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă Bucureşti), Grancea Viorel, Grancea Ionuţ Cătălin, Furdui Ovidiu Cătălin, Furdui Vasile (aflaţi în arestul IPJ Argeş).
Instanţa i-a audiat pe toţi cei 38, iar, după mai multe ore de deliberări, au fost date sentinţele. În ambele dosare (20 sunt inculpaţi într-un dosar, iar restul de 18, în alt dosar), toate contestaţiile au fost respinse, ceea ce înseamnă că inculpaţii rămân în arest, aşa cum a stabilit Tribunalul Argeş, până pe 12 august 2016. Dintre cei 38 de arestaţi, doar patru şi-au angajat avocaţi, restul fiind reprezentaţi de apărători din oficiu.
Uneia dintre inculpate i-a scăzut glicemia
Marţi, suspecţii au fost aduşi din locaţiile unde sunt „cazaţi” pe timpul arestului preventiv la Curtea de Apel Piteşti, cu mai multe dube. Au fost transportaţi din arestul IPJ Dâmboviţa, Olt, Bucureşti, Vâlcea şi Argeş. Unul dintre dosare a început să fie judecat la ora 9.00, celălalt la ora 11.00. Când a ajuns în faţa completului de judecată, una dintre inculpate a acuzat o stare de rău. A fost chemată o ambulanţă SMURD. Pacienta a fost evaluată medical şi s-a constatat că are probleme cu glicemia. I s-a dat o pastilă şi i s-a recomandat să mănânce ceva, după care a rămas în continuare în boxa acuzaţilor. Cu mult înainte de a ajunge inculpaţii la instanţă, zona a fost împânzită de poliţişti şi jandarmi. Rudele venite să-i vadă pe cei arestaţi au fost ţinute la distanţă de intrarea în Curtea de Apel Piteşti, pentru a nu li se oferi ocazia să intre în contact cu inculpaţii.
Victimele, obligate să strângă fecalele romilor
În ciuda atrocităţilor de care sunt acuzaţi, inculpaţii susţin cu tărie că sunt nevinovaţi. Asta deşi din ancheta oamenilor legii reiese că victimele au fost supuse unor tratamente dure şi umilitoare. „Modalităţile de constrângere exercitate de către O.A. (Onică Aurel) şi O.C.C. (Onică Ciprian Codruţ), metode prin care victima era forţată să presteze muncile respective, constau în ameninţări repetate şi regulate şi lovituri aplicate victimei (uşoare înţepături de cuţit în picior), precum şi prin afişarea de către O.A. şi O.C.C. a unui comportament violent (ameninţări şi loviri) faţă de alte persoane pe care le recrutau în scopul exploatării prin muncă, în timpul deplasărilor în zona de Sud a ţării. Astfel, deşi, iniţial, victimei i s-a propus de către O.A. şi O.C.C. să lucreze că şofer pe autoutilitara cu care se transporta material lemnos, în schimbul sumei de 1.000 lei pe lună, cazare şi mâncare zilnică, în realitate, în perioada cuprinsă între începutul lunii aprilie 2016 şi mijlocul lunii iunie 2016, victima a fost constrânsă de Onică Aurel, Feraru Costel, Grancea Viorel, Grancea Silvia şi Grancea Ionuţ Cătălin să efectueze zilnic, în mod forţat, diverse munci şi activităţi în gospodăria acestora (curăţenie în gospodărie, să taie lemne, să aibă grijă de animalele familiei şi să strângă mizeria (fecalele) din spatele casei, acolo unde membrii familiei îşi făceau nevoile), pe lângă faptul că era folosit şi ca şofer să muncească zilnic şi nu a fost remunerată pentru munca prestată.”, se arată în documentele de la dosar.
300 de lei, valoarea unui sclav
Din motivarea hotărârii Tribunalului Argeş reiese şi cum aveau loc tranzacţiile de sclavi între inculpaţi. „Începând cu anul 2015, numitul Furdui Ilie Valentin i-a transmis victimei că, din acel moment, va munci pentru Grancea Petre şi Grancea Maria. Astfel, în anul 2015, victima a fost constrânsă de G.P., G.M. şi Grancea Alin să efectueze zilnic, în mod forţat, diverse munci şi activităţi în gospodăria acestora (să facă curăţenie, să măture, să încarce, descarce şi să spargă leme, să spele vasele, să spele rufele) şi a fost folosit şi ca şofer, şi a fost obligat la practicarea cerşetoriei în beneficiul familiei Grancea.”, se mai arată în document. Ancheta a scos la iveală că tranzacţia a fost făcută în schimbul sumei de 300 de lei.
În documentele citite în sala de judecată mai erau consemnate şi alte fapte, ca de exemplu că: „În luna octombrie 2015, persoana vătămată (…), minor în vârstă de (…) ani, a fost recrutată prin răpire, constrângere, inducere în eroare şi profitând de starea de vădită vulnerabilitate în care se afla, de către numiţii B.C. şi concubina sa, P.P.M., în scopul exploatării acesteia prin supunerea la executarea de munci şi îndeplinirea de servicii în mod forţat, prin procedee care au adus victima în stare de aservire şi de lipsire de libertate şi prin obligarea la practicarea cerşetoriei. Astfel, în perioada octombrie 2015 – noiembrie 2015, numiţii B.C., concubina sa, P.P.M., şi F.F., au constrâns victima să efectueze zilnic, în mod forţat, diverse munci şi activităţi în gospodăria acestora (să măture în curte, să spele rufele familiei, să taie ilegal arbori şi să transporte masa lemnoasă în gospodărie, să aibă grijă de animalele familiei B.) şi a fost obligată la practicarea cerşetoriei în beneficiul familiei B. Modalităţile de constrângere exercitate de către B.C., concubina sa, P.P.M. şi F.F., metode prin care era forţată să presteze muncile respective, constau în ameninţări repetate şi regulate, şi lovirea victimei în mod repetat şi regulat cu palmele, pumnii, picioarele, biciul şi diverse obiecte contondente, persoana vătămată fiind adusă în stare de aservire şi lipsire de libertate în condiţiile în care aceasta era supravegheată permanent de membrii familiei, nu primea mâncare în fiecare zi, îi era interzis să părăsească gospodăria neînsoţită, era legată pe timpul nopţii şi i se aplicau tratamente umilitoare (era pusă să danseze, i s-au ras sprâncenele, era pusă să stea dezbrăcată, spre amuzamentul familiei B.).
O victimă, răpită din propria curte
Una dintre victime a fost răpită din propria gospodărie, aşa după cum se arată în motivarea instanţei: „Astfel, deşi, iniţial, victima a lucrat pentru Feraru Costel timp de trei ani, în perioada 2006 – 2009, odată cu decesul mamei sale, din 6 ianuarie 2009, victima s-a împrumutat la F.C. cu suma de 2.000 de lei, bani necesari pentru înmormântare. În schimbul banilor, cei doi s-au înţeles ca victima să efectueze 20 de curse de transport material lemnos. Din acel moment, F.C. i-a interzis victimei să se mai ducă acasă până ce datoria nu va fi achitată în totalitate. Cu toate acestea, după ce au fost efectuate 17 din cele 20 de curse, ce au durat timp de 3-4 luni, persoana vătămată (…) a reuşit să plece acasă, de unde i-a comunicat lui Feraru Costel că nu poate reveni foarte curând la acesta, pentru că are de rezolvat unele probleme personale. La două zile de când victima a ajuns acasă, F.C., G.I.D. (n.r. Grancea Ionuţ Cătălin, Feraru Costel) au pătruns fără drept în curtea casei victimei, de unde, prin forţă, au luat-o pe aceasta şi au băgat-o în maşina cu care veniseră şi au transportat-o înapoi în gospodăria lui F.C., unde victima a fost bătută cu pumnii şi cu biciul. După ce starea de sănătate a victimei s-a ameliorat, F.C. i-a impus victimei să muncească şi pentru o presupusă dobândă la suma împrumutată iniţial. Întrucât, pentru cursele ce au fost efectuate, victima nu mai primea niciun ban, întrucât aceasta muncea în contul datoriei şi al dobânzii, îi mai solicită lui F.C. sume de bani pentru a-şi cumpăra alimente şi ţigări, bani în schimbul cărora F.C. îi adaugă un număr de curse la cele ce trebuiau efectuate, modalitate prin care restituirea datoriei devenea irealizabilă”.