Aspectul arhitectural al Bisericii Domneşti
Grandoarea construcţiei vine din masivitatea zidurilor şi din înălţimea construcţiei. În formă de cruce, biserica are temelie de piatră de Albeşti şi ziduri din cărămidă.
În faţă are un pridvor de lemn cu multe geamuri care aduc multă luminozitate. Pardoseala interioară a fost făcută tot din piatră de Albeşti, lespezi pătrate şi dreptunghiulare peste care s-a aşezat, în vremurile mai aproape de noi, o pardoseală de scândură. Acoperişul e făcut din tablă. Prin dimensiunile pe care le are, Biserica Domnească este cea mai mare şi cea mai spaţioasă biserică din oraşul Câmpulung. Înălţimea exterioară a bisericii, inclusiv Sfânta Cruce de pe turlă, este de circa 30 de metri. Datorită planului arhitectural, cât şi mărimii ei, biserica are o rezonanţă deosebită. Pornind de la intrare, latura de apus, după ce străbaţi tinda sau pridvorul, te întâmpină pronaosul. Acesta este format din două părţi: una mai îngustă şi mai alungită spre naos, cu câte o fereastră mare pe laturile exterioare şi cu o boltă semicilindrică, cealaltă cu o lăţime egală cu a naosului, dar mai scurtă, cu câte o fereastră, de asemenea, pe laturile sudică şi nordică, plus altele două spre vest de o parte şi de alta a uşilor de la intrare.
În formă de cruce, cu colţuri şi piedestal, biserica are temelie din piatră de Albeşti şi măsoară 33 m lungime, 14 m lăţime în naos şi 8 m la pronaos, fiind cea mai mare biserică din Câmpulung Muscel.
Deasupra pronaosului, în dreptul uşii de la intrare, se află cafasul (podul) pentru corul bisericii, făcut din lemn, spre care se urcă două scări simetrice aşezate la cele două capete. Mai sus de una din aceste scări se ridică o altă scară ce duce la turnul – clopotniţă de formă octogonală, cu opt ferestre şi unde se adăpostesc patru clopote de mărimi diferite, care, atunci când sunt trase, scot sunete armonioase, care te cheamă la slujbă.
Naosul, la rândul lui, are două abside laterale nu prea adânci, de formă dreptunghiulară. În spaţiul absidei din partea de sud se află strana cântăreţilor. Deasupra naosului se află Pantocratorul în formă octogonală, atât în interior, cât şi în exterior, fiind luminat de opt ferestre cu geamuri colorate. Pereţii Pantocratorului sunt îmbrăcaţi în exterior cu solzi de tablă, iar în interior sunt pictaţi în ulei.
Catapeteasma, ce desparte sfântul altar de naos, este construită din lemn cu frumoase motive florale, acoperite cu foiţă de aur. Această catapeteasmă poartă, la rândul ei, trei registre cu icoane. Altarul are formă semi-circulară în interior şi poligonal în exterior. Pe bolta acestuia tronează Maica Domnului cu pruncul în braţe radiind iubire, armonie şi maternitate. Pereţii altarului sunt decoraţi cu chipurile ierarhilor luminaţi ai Bisericii: Vasile cel Mare, Grigorie de Nazians şi Ioan Gură de Aur.
Pictura
Pictura din interiorul bisericii este realizată în ulei şi datează din 1889, când s-a realizat a treia zidire. A mai fost spălată între anii 1934-1935, pe timpul când slujea aici preotul Gheorghe Stroian. Această pictură din 1889 a fost executată de un fost elev al pictorului Gheorghe Tătărascu, pe numele său de Gheorghe Stoenescu, dimpreună cu fiii săi.
Gheorghe Tătărescu a studiat la Roma şi a pictat 60 de biserici, el l-a determinat pe Stoenescu să meargă la Roma pentru a studia. Este o pictură realistă, cu sfinţi frumoşi şi expresivi, încadraţi în panouri mari, pe un fond albastru, care odihnesc ochiul, culoarea armonizează cu albastrul munţilor care se prefigurează în zare. E o pictură modernă. În pronaos, de-o parte şi de alta a uşii de la intrare, sunt zugrăviţi Petru al II-lea voievod, fiul lui Mircea voievod, şi Doamna Chiajna, soţia lui Mircea al II-lea, prima fondatoare a bisericii. În exterior, zidul bisericii e alb-crem. Deasupra uşii de la intrare şi în părţi se află pictate trei medalioane ce reprezintă cele trei hramuri. Iar în partea de Răsărit, deasupra ferestrei altarului, se află pictată în frescă icoana Sfântului Nicolae. Preoţii slujitori, susţinuţi de către Consiliul Parohial, au reuşit să înfăptuiască lucrări de mare importanţă pentru biserică cum ar fi: încălzirea bisericii printr-un sistem performant folosind gazul natural, restaurarea casei parohiale, recondiţionarea mobilierului şi bunurilor bisericii, precum şi împodobirea bisericii cu mochetă grecească de cea mai bună calitate. În perspectivă se are în vedere restaurarea bisericii în exterior şi amenajarea unui parc dendrologic cu specii ornamentale valoroase.