Unul dintre cei doi viceprimari, cel „copt”, nu cel tânăr, a lansat la apă o temă de campanie, proaspătă ca briza primăverii instalate peste Câmpulung în luna dragostei. Şi, totuşi, veche şi câştigătoare de trei ori pentru fratele de cruce al PSD-istului, căruia i-a lăsat şi crucea (pe care Liviu Ţâroiu, la rândul său, a pus-o în cârca comunităţii), şi scaunul, şi titlul de „domn primar”, şi licitaţiile, şi ce-l face, în general, pe purtătorul de eşarfă tricoloră să se simtă cel mai important om din târg. „Reabilitarea urbană”, partea a II-a. Aţi citit bine, viceprimarul nr.1, un tip curajos, altminteri, a copiat refrenul lui Andrei şi se sinucide electoral cu un proiect, la auzul căruia plătitorii de taxe şi impozite scuipă-n sân, ca să-l îndepărteze pe „Ucigă-l toaca!” de urechea în care susură ispite primejdioase. Urechea în care şopteşte pârdalnicul, împingându-l în păcat pe posesor, s-a nimerit a fi a lui Ţâroiu, căci ale lui David sunt acaparate, probabil, de rugile colegilor consilieri cu paporniţele făcute de partid, care i-a lăsat pe dinafara locurilor eligibile. Nu este cazul să facă ravagii asupra propriei podoabe capilare, de obidă că PNL i-a mătrăşit de pe lista locală, căci mai au o şansă la Consiliul Judeţean. De buni ce sunt, prea buni pentru Câmpulung, organizaţia îi donează judeţului, de unde se pot muta direct la expoziţia aia înspăimântătoare, ca să fie de folos ştiinţei, mai mult decât au fost administraţiei publice locale/judeţene. N-am înţeles de ce preşedintele de la Câmpulung, Bogdan David, pregăteşte nominalizări – dintre actualii consilieri locali – pentru lista PNL-ului la Consiliul Judeţean, când el este un militant pentru desfiinţarea Consiliului Judeţean. În semn de protest faţă de activitatea unei instituţii inutile, normal era să retragă oamenii din subordine de la a candida la un for al cărui rost el nu-l vede.
În fine, să ne întoarcem la proiectul temerarului din fruntea orăşelului al cărui nume dă bătăi de cap inclusiv locuitorilor. Că tot este deschis la sugestii: decât să reproducă papagaliceşte ideile lui Călin Andrei, mai bine prinde următoarea sugestie, cu care sigur punctează la imagine. Denumirea localităţii. „Câmpulung Muscel” consemnează toate documentele trecutului, toate paginile internetului, totemul de la intrarea în localitate. Dacă întrebi pe „neica nimeni” de pe stradă cum se cheamă locul în care trăieşte, sigur răspunde „Câmpulung Muscel”. Şi aşa este normal să fie. Din păcate, legea din 1994, care ne-a urcat la rangul de municipiu, a sărăcit de extensia „Muscel” numele aşezării, lipsind-o tocmai de cuvântul care o individualiza în rândul tizelor din ţară. În actele oficiale, Câmpulungul e „Câmpulung” şi atât, fără Muscelul tulburător până la înlăcrimarea ochilor care îi citesc istoria, poveştile şi dramele oamenilor acestor locuri. Tocmai pentru că nu s-a găsit unul în stare să repare această nedreptate, ştirbirea numelui Câmpulungului, văduvit de titulatura judeţului a cărui inimă era târgul de sub munte, un politician deştept asta ar scoate la înaintare, ca obiectiv pe lista de promisiuni electorale: un demers la legiuitor pentru corectarea unei greşeli teribile, faţă de care n-a protestat nimeni, în urmă cu mai bine de 21 de ani, când oraşul a devenit municipiu.
Aidoma celor care nu văd pădurea de copaci, Liviu Ţâroiu se complică enorm, scoţând la înaintare o temă puţin spus sensibilă. Noroc că la noi e lumea moale şi nu se lasă cu ciomăgeli pentru căsăpirea avutului public, căci nu-i vedeam bine pe cei care au încuviinţat „Kretzulescu”, adică ei, consilierii locali, obligaţi, la fel ca primarul, să urmărească ce face insul pe mâna căruia au dat parcurile. Şi anul trecut, şi la începutul acestui an, vechiul vice a vorbit public – spre bine lui, nu l-a luat nimeni în seamă – despre continuarea proiectului eşuat prin inacţiune. Şi a autorităţilor, şi a constructorului.
Ţâroiu are un proiect propriu, “împrumutat” de la fostul: continuarea bulevardului, adică străzile Negru Vodă şi Republicii, până la „Dinicu Golescu”. Bineînţeles, tot cu fonduri europene. Cum va însufleţi acest tronson cu „cadavrul” Hotelului Regal (de care nu se poate atinge, deoarece etajul are proprietari privaţi) taman în mijlocul proiectului, ne va explica PSD-istul, în cazul în care ajunge primar. Ce mai ştim despre „regenerarea” marca Ţâroiu, molipsit de reveriile periculoase ale fostului primar de când moţăie în dormitorul moştenit, este că include, nu alte parcuri, căci nu mai avem altele de distrus, ci Piaţa Jurământului şi Piaţa Statuii Eroului Necunoscut. Părintele actului doi al tragediei care ne-a făcut datori vânduţi la Ministerul Dezvoltării vrea să scoată din noul proiect cele două aşa-zise pieţe şi să le renoveze cu bani din bugetul local. Asta ca să nu mai aştepte trei-patru ani, cât estimează el că va dura aprobarea de către UE a noii idei a năstruşnicilor de la Câmpulung, care experimentează joaca de-a fondurile europene. Până la urmă, plătim din banii noştri totul, şi bulevardul, şi Piaţa Primăriei, şi cele două piaţete la care se referea Ţâroiu, şi parcurile cu verdeaţă mai scumpă decât aurul, de-o să ne iasă clorofila pe nas.