Odată cu instalarea unui nou primar, tragem nădejde că se vor produce schimbări, la vară, deşi este de dorit să se întâmple mai curând, şi la conducerea serviciilor şi instituţiilor subordonate, unde unora dintre directori li s-a urcat funcţia la cap. Liviu Popescu, de exemplu, şef peste un serviciu de tot râsul, care şi-a scuzat permanent slabele competenţe manageriale prin lipsa personalului, a salariilor stimulante, a utilajelor şi a resurselor financiare necesare pentru a face treabă. În afară de scuze existente într-un stoc peste nivelul materialului antiderapant, căruia lumea i-a dus dorul în această iarnă – deşi este greu de crezut că nu s-au constituit rezerve cât să facă faţă măcar primei reprize de ninsoare anemice în comparaţie cu iernile de altădată – directorul ADP-ului n-a avut cu ce şi nici cu cine să salte serviciul. Dar, în ciuda lipsurilor cu care şi-a mascat propria incompetenţă, i-a plăcut să fie „domnul director”. Dacă am fi avut primar – un primar adevărat, cu grijă pentru oameni şi localitate – primul care „zbura” pentru bătaia de batjocură care a înlocuit o banală acţiune de degajare a străzilor şi trotuarelor de zăpada căzută în cantităţi deloc de speriat era directorul ADP. Dacă omul este depăşit de o sarcină măruntă, care figurează pe agendă ca obligatoriu de îndeplinit iarna, când ninge, ce rost are să fie împiedicat să înceapă o carieră nouă, în care să exceleze?! La ADP, este limpede ca lumina zilei că l-a epuizat rutina îndatoririlor zilnice, cauzată de anii parcă prea mulţi în care a fost ţinut într-o funcţie pe care, clar, nu şi-o mai doreşte.
Şi nici consilierii n-ar trebui să-şi dorească un şef la serviciul responsabil de aspectul localităţii, care n-a fost în stare să ordone o curăţenie mai cu simţ de răspundere măcar în jurul „cuibuşorului de nebunii” pe bani publici. Ce să mai vorbim despre Grui, despre Vişoi, unde majoritatea străzilor au tânjit în van după atingerea lamei?! Pe atâtea artere, contribuabilul luat de prost a asistat la transformarea covorului alb şi pufos, scârţâind a proaspăt, într-o sticlă nenorocită, apoi într-o mocirlă neagră şi rece, în care fleşcăieşte cu galoşii sortiţi unei morţi premature de atâta udătură. Dimineaţa, şomârdoale îngheţate. La prânz, lanţ de bălţi, a căror încercare de ocolire îl face pe cetăţean să arate ca ieşit de la birt. Noaptea, acelaşi luciu sticlos care-ţi schimonoseşte mersul. Asta este imaginea celui mai populat cartier al Câmpulungului, unde, la câtă suflare de lume a luat la picior hârtoapele îngheţate-dezgheţate, tot n-am scăpat de calvar. Şi numai din cauza autorităţilor şi a serviciului bun de nimic, care n-a făcut o minimă degajare a căilor de acces dintre blocuri.
Am găsit o grămadă de străzi în Câmpulung, pe care utilajul n-a intrat nici măcar o singură dată! Străzi asfaltate, nu viroage municipale, ai căror locuitori nici nu se aşteaptă să primească altceva decât sictir de la Primărie în schimbul impozitelor achitate. În dreptul Spitalului Municipal era atâta mizerie, încât aveai impresia că te afli la intrarea într-o incintă părăsită. Fără şef (care mai este şi coleg de partid cu insul înfipt cu dinţii în scaunul tocit de Călin Andrei), fără personal administrativ care să fie scos la lopată când situaţia o impune! Dacă nu se cheamă nesimţire, atunci numiţi dumneavoastră atitudinea celor care n-au fost în stare să cureţe măcar intersecţiile, zona semafoarelor şi a trecerilor de pietoni.
Din păcate, acest director al ADP-ului ne-a zădărnicit eforturile de a prezenta cititorilor, ca în fiecare an, suma consumată din banii noştri cu pregătirile pentru iarnă. Popescu nu mai comunică cu ziariştii care nu consemnează false omagii în genul „ADP-ul şi-a făcut datoria” (i-o fi deszăpezit autorului, altfel n-avea de ce să scrie asemenea gogomănii), instituind pentru ziarul nostru dialogul prin intermediul adreselor formulate în temeiul Legii informaţiilor de interes public. Altfel spus, directorul are pretenţia să-i transmitem solicitări scrie, ca să ne răspundă cât or înflori ghioceii.
Astfel de comportamente sunt încurajate de lipsa unui lider al municipiului. Cel vârât sub eşarfa de primar – pe care mare minune să şi-o dea jos când face duş – îi ameninţă pe cetăţeni cu sancţiuni dacă nu-şi curăţă zăpada, gheaţa şi ţurţurii. Pe 6 ianuarie, pe când era în concediu, avertismentul lui Ţâroiu era postat pe site-ul Primăriei, în care n-avea ce să caute, să semneze şi să dea comunicate. Nu era treaba lui să ameninţe contribuabilii, căci pe 6 atribuţiile de primar erau delegate lui David. La scuza concediului – medical, de data aceasta – se pare că va apela ca să lungească recursul la Curtea de Apel. Mişculaţia n-a ţinut la Tribunalul Argeş, dar Ţâroiu, cică, ar repeta-o pe 26 ianuarie. Pentru ce? Pentru câteva zile în plus, cruciale pentru candidatul PSD, care dă târcoale noului buget aranjat de rivalii PNL.