Lacrimile lui Ionică Udrea, viitor „om al străzii”, după cum s-a victimizat public, nu i-au înmuiat pe consilieri, la care, deocamdată, n-a ţinut telenovela jucată de colegul PPDD-ist. Ce a cauzat suferinţa alesului local, care îngroaşă rândurile celor care au dat din coate ca să prindă un loc în Consiliu doar ca să le fie bine lui şi alor săi? Faptul că membrii Legislativului n-au sărit să-i cadorisească una dintre fiice cu 526 de metri pătraţi, curtea vilei de lângă Fisc – Vila Paul. Speţa „Udrea Family” e simplă: Ionică a cumpărat de la Primărie, acum 11 ani, vila în care a venit pe lume Tudor Muşatescu. Nu şi spaţioasa curte, de 526 sau 535 metri pătraţi (în documentele Primăriei figurează cifre diferite, deşi măsurătorile au fost făcute de aceeaşi persoană). În tot acest timp, deşi n-a avut acte pe ea, patronul terasei de la piaţă a stăpânit-o ca un proprietar, dovadă fiind amenajările făcute: pavaje, spaţiu verde, decoraţiuni de grădină. Una dintre fiice şi-a dat în judecată părinţii, în baza unei promisiuni de vânzare-cumpărare a casei, promisiune asumată de ambele părţi în faţa notarului, şi a obţinut o hotărâre judecătorească ce ţine loc de contract. După etapa Judecătorie, a urmat etapa Primărie, instituţie căreia fiica lui Ionică Udrea şi soţul ei i s-au adresat ca să obţină documente şi pentru teren.
Ionică Udrea şi soţia, daţi în judecată de fiică şi ginere
Pe 30 aprilie 2014, fiica şi ginerele lui Ionică Udrea le-au deschis proces părinţilor, pentru a obţine de la instanţa Judecătoriei Câmpulung o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare. Ionela Adriana Bărăitaru şi Gheorghe Marcel Bărăitaru s-au îndreptat împotriva Marinelei şi a lui Ion Udrea, pentru a transforma un act de promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare autentificat, pe 11 octombrie 2012, de notarul Benone Sorin Cazacu, într-un act de vânzare-cumpărare. Obiectul respectivei promisiuni asumate de părţi în faţa notarului – familia Bărăitaru, în calitate de cumpărătoare, şi soţii Udrea, în calitate de vânzători – l-a reprezentat imobilul situat în strada Negru Vodă, la numărul 82, primul după Vila Paul, în direcţia „Dinicu Golescu”. Instanţa a apelat la un expert în vederea identificării clădirii, pe care Ionică Udrea şi soţia, evacuaţi dintr-o casă naţionalizată şi mutaţi într-alta, au cumpărat-o de la Primărie în baza Legii nr.112/1995. Mai precis, pe 15 aprilie 2004, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare, cu plata în rate, prin care soţii Udrea au dobândit casa în care s-a născut scriitorul Tudor Muşatescu. Aceştia au cumpărat numai construcţia şi terenul de sub ea, legea nepermiţând autorităţilor locale să vândă şi terenul curţii.
Procesul început pe 8 septembrie 2014 s-a încheiat pe 26 ianuarie 2015, cu un verdict favorabil fiicei patronului Terasei „La Ionică”. Instanţa a admis acţiunea soţilor Bărăitaru şi a constatat că: „Prin actul autentificat sub nr.3611/11 octombrie 2012, între părţile în proces, reclamanţii, în calitate de cumpărători, şi pârâţii, în calitate de vânzători, a intervenit vânzarea – cumpărarea imobilului situat în Câmpulung, strada Negru Vodă nr.82, compus din hol, dormitor, dormitor, hol, bucătărie, bucătărie, WC, sală deschisă, beci, magazie, în suprafaţă utilă de 119,46 mp, reprezentând o cotă indiviză de 33,33% din suprafaţa întregului imobil, împreună cu cota indiviză de 50% din părţile de folosinţă comune ale imobilului şi 179,85 mp, teren situat sub construcţie. Prezenta sentinţă ţine loc de act de vânzare-cumpărare.”
După ce a dobândit act pe casă, la Judecătorie, fiica a cerut Primăriei să-i dea curtea
Odată intraţi în posesia hotărârii judecătoreşti care le recunoaşte calitatea de cumpărători ai imobilului, fata şi ginerele consilierului local au depus, pe 21 septembrie 2015, o cerere la Primărie, prin care au solicitat să li se constituie o servitute de trecere pe suprafaţa de 219 metri pătraţi, pe toată lungimea casei. Mai mult decât atât, familia Bărăitaru este interesată să închirieze şi cei 307 metri pătraţi aflaţi lângă parcela consistentă asupra căreia cer servitute de trecere. Potrivit raportului întocmit de şefa Juridicului, Emiliea Ilie, ambele terenuri aparţin domeniului public al municipiului. Cele două suprafeţe pretinse de câştigătorii în instanţă reies din raportul expertului desemnat de magistratul Judecătoriei Câmpulung să identifice imobilul din Negru Vodă, nr.82. „Expertul cauzei a reţinut lângă imobilul ce s-a vândut că există un teren în suprafaţă de 219 metri pătraţi cu destinaţia de cale de acces şi un teren liber în suprafaţă de 307 metri pătraţi, ambele aparţinând domeniului public al municipiului, în total o suprafaţă de 526 mp.”, mai notează şefa Juridicului.
Numai că, se susţine în acelaşi document semnat de juristul Emiliea Ilie şi viceprimarul Liviu Ţâroiu, în domeniul public al Câmpulungului, la adresa cu pricina este înregistrată doar o suprafaţă de 319 metri pătraţi. Diferenţa de 207 metri pătraţi nu apare nicăieri.
Din acest motiv – descoperit după ce rubedeniile lui Ionică au depus cererea la Primărie ca să obţină cei 526 metri pătraţi – subalternii lui Liviu Ţâroiu au pus de un material, care conţinea mai multe cerinţe adresate consilierilor municipali. În primul rând, era solicitat votul Legislativului pentru completarea „averii” municipiului cu cei 207 metri pătraţi neînregistraţi. Apoi, aleşilor li se propunea să aprobe pretenţiile soţilor Bărăitaru: servitutea pe 219 metri pătraţi şi închirierea directă a celor 307 metri pătraţi, până la gardul proprietăţii vecine.
În realitate, cei care populează proprietatea stăpânesc „domeniul public”, pe care l-au pavat de la intrare până la ultima anexă a gospodăriei, iar lotul pe care doresc să-l închirieze este transformat în grădină, cu arbuşti ornamentali, „pitici” şi o mini-fântână. Şi l-au folosit o grămadă de ani, fără să plătească un leu la Primărie.
Ionică a jelit în faţa colegilor că-i trebuie ditamai curtea, fiindcă are probleme cu fetele şi casele gajate la bănci
Materialul cu „ruperea” celor două suprafeţe din domeniul public, pentru a i le pune în braţe solicitantului, care, oricum, s-a făcut stăpân pe ele, a intrat pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local de la sfârşitul lunii septembrie. Însă, la propunerea viceprimarului Liviu Ţâroiu, aleşii n-au aprobat decât completarea domeniului public cu cei 207 metri pătraţi, teren intravilan în „buricul târgului”, scăpaţi vigilenţei hârţogarilor Primăriei. Ce a cerut familia Bărăitaru a fost amânat pentru altă dată, pentru aprofundarea situaţiei. Liviu Ţâroiu şi secretarul Nicolae Ghinea au pledat şi pentru aprobarea dreptului de servitute, în lipsa căruia nu se poate intabula imobilul.
Primele reacţii împotriva atribuirii a 526 metri pătraţi (!) unei singure familii au apărut de la dezbaterea din septembrie, pe motiv că suprafaţa este suficientă construcţiei unei vile în regulă. Numai că vila ar fi plasată în curtea casei familiei Udrea, care şi-a însuşit cu de la ea putere pământul statului, într-o zonă de invidiat. La o adică, dacă aleşii decid să nu-i dea terenul împrejmuit, poate fi mutat gardul spre locuinţă. Plus că servitutea de trecere cerută, vorba unuia din Consiliu, este o dată şi jumătate cât proiecţia pe orizontală a locuinţei, care măsoară 179,85 metri pătraţi. Iar familia cere o servitute de 219 metri pătraţi, ca să intre, fireşte, cu maşina! Servitute pe care, în fapt, o au. Aleea de la intrare pe poartă, care duce până la magazia din spate, a fost pavată, deci, se folosesc de ea.
Foarte insistent să se dea cei 219 metri pătraţi cu titlu de trecere a fost secretarul Ghinea, pe motiv că: „A fost stabilită printr-o sentinţă civilă. S-a judecat domnul Udrea cu fiica sa. Proprietatea este a municipiului Câmpulung. Proprietarul, municipiul Câmpulung, are dreptul s-o folosească, contra unei taxe, pe care o percepe anual de la persoana respectivă. Deocamdată, nu se poate vinde absolut nimic. Restul (n.r. cei 307 metri pătraţi tranformaţi deja în grădină) se poate închiria. Este domeniu privat al municipiului Câmpulung, proprietar este statul român. Numai statul român poate vinde, dar statul român n-a stabilit condiţiile de vânzare, închiriere sau concesiune.”
Când Iustinian Stănescu a avut o mâncărime pe limbă cum că pe totalul de 526 metri pătraţi pretinşi se poate ridica o casă, Ghinea a explodat: „Cine să facă, domnule, casă acolo, că ăsta trebuie să intre în curte! Trebuie să se ducă în casă!” Bogdan David a amplificat suferinţa lui Ionică Udrea, care, cu ochii înlăcrimaţi, pentru înduioşarea „telespectatorilor”, îi cerea lui Stănescu să-l ia la el acasă. David a prezentat un document cu valorile terenurilor domeniului privat actualizate printr-un ordin recent, potrivit căruia la adresa Negru Vodă, nr.82, suprafaţa măsurată de fosta cadastristă a Primăriei, Gabriela Kriszala, este de 535 metri pătraţi. Pe schiţa anexată proiectului de hotărâre, realizată tot de ea, la măsurători au reieşit 526 metri pătraţi. În condiţiile în care, în acte oficiale, suprafeţele erau diferite, amânarea votului a fost varianta îmbrăţişată de majoritatea consilierilor.
Finalul i-a aparţinut lui Ionică Udrea, care aproape a dat în plâns văzându-se refuzat de colegi. Le-a povestit acestora, în plen, că familia sa are o singură casă, că locuinţa de la Ştefăneşti a unei fiice a fost sechestrată de bancă, iar o alta este gajată tot la bancă. „Există trei familii, dintre care una n-are loc… fetele au început cu probleme.”, s-a văitat consilierul, a cărui fiică mai are o şansă, data viitoare, să intre într-o relaţie contractuală cu Primăria, pentru imensa bătătură.
Landmark, vecin cu Ionică
Ionică Udrea are vecini selecţi, reşedinţa sa fiind poziţionată între Vila Paul şi o altă proprietate deţinută de Landmark Management la Câmpulung, în afară de fosta platformă ARO. Firma lui Nicolae Raţiu este proprietara splendidei clădiri aflate în continuarea domeniului Primăriei, pe care vor să-l obţină rudele consilierului local. În acest imobil a locuit o perioadă fostul comandant al Unităţii Vânători de Munte, Caromel Ciobanu. Zilele trecute, o echipă de muncitori ai companiei bucureştene, conduse la Câmpulung de directorul Sergiu Filip, se ocupau de renovarea gardului şi de mici reparaţii în curte.