Alte două persoane despre care s-a dovedit că au colaborat cu fosta Securitate sunt Petre Motrun şi Sorin Gheorghe Buta. Petre Motrun, chiar dacă a fost angajat la Securitatea Câmpulung, s-a dovedit că a încălcat mai multe drepturi prevăzute în Constituţia României, motiv pentru care Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a hotărât că a desfăşurat activităţi de poliţie politică. Sorin Gheorghe Buta a fost verificat din oficiu de C.N.S.A.S., pentru că, în 2008, a ajuns deputat. În cazul lui, Curtea de Apel Bucureşti a considerat că sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiţii, prin care a admis acţiunea deschisă de C.N.S.A.S. pentru dovedirea calităţii de colaborator al Securităţii.
Petre Motrun
În cazul lui, în decizia nr. 201 din 15.11.2005, se specifică: „În temeiul prevederilor art. 17 alin. 2 din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, partea a III-a, a datelor de identitate, inclusiv numele conspirativ şi funcţiile deţinute de ofiţerii şi subofiţerii de securitate, activi sau acoperiţi, implicaţi în activităţi de poliţie politică. Colegiul C.N.S.A.S., reunit în şedinţa din data de 15.11.2005, în cvorumul prevăzut de art. 8 alin. 7 din Legea nr. 187/1999, a examinat situaţia domnului Petre Motrun, născut la data de 21.02.1952, în localitatea Poienarii de Muscel, judeţul Argeş. În urma verificărilor întreprinse la Ministerul Administraţiei şi Internelor – Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei s-a identificat adresa (domiciliul) domnului Petre Motrun. Având în vedere probele examinate (documentele aflate în arhiva C.N.S.A.S., evidenţele şi materialele – sinteză întocmită de Direcţia Investigaţii), Colegiul a stabilit că în activitatea desfăşurată de către domnul Petre Motrun, în calitate de locotenent, la Inspectoratul Judeţean Argeş, Securitatea Câmpulung, 1982; locotenent major, la Inspectoratul Judeţean Argeş, Securitatea Câmpulung, 1982-1987; căpitan, Inspectoratul Judeţean Argeş, Securitatea Câmpulung, 1987-1989, se regăsesc elemente de poliţie politică. Astfel, s-a reţinut că acesta a semnat rapoarte, note de analiză şi adrese prin care s-au încălcat drepturile cetăţeneşti prevăzute de Constituţia României din anul 1965 (libertatea cuvântului – art. 28, libertatea conştiinţei şi a religiei – art. 30) şi P.D.C.P. (libertatea conştiinţei şi a religiei – art. 18, libertatea de opinie şi dreptul la liberă exprimare – art. 19).
În urma examinării materialului probator aflat la dispoziţie, Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii decide: Domnul Petre Motrun, născut la data de 21.02.1952, în localitatea Poienarii de Muscel, judeţul Argeş, îndeplinind funcţiile de locotenent la Inspectoratul Judeţean Argeş, Securitatea Câmpulung, 1982; locotenent major, la Inspectoratul Judeţean Argeş, Securitatea Câmpulung, 1982-1987; căpitan, la Inspectoratul Judeţean Argeş, Securitatea Câmpulung, 1987-1989, a desfăşurat activităţi de poliţie politică, aşa cum sunt definite acestea prin art. 5 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică. Decizia nr. 201/15.11.2005 a rămas definitivă şi irevocabilă prin decizia civilă nr. 22/F-CC/3.11.2006 a Curţii de Apel Piteşti.”
Sorin Gheorghe Buta
Pe numele lui, la Curtea de Apel Bucureşti a fost înregistrat dosarul 8148/2/2009, în care Sorin Gheorghe Buta este pârât, în contradictoriu cu C.N.S.A.S. Curtea, care a pronunţat sentinţa civilă nr. 1591 din 31.03.2010, a fost formată din preşedinte Eugenia Ion şi grefier Miron Cornel Olaru. Curtea, deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele: „Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal, sub nr. 8148/2/2009, reclamantul, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (C.N.S.A.S.), a chemat în judecată pe pârâtul Sorin Gheorghe Buta, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se constate calitatea acestuia de colaborator al Securităţii. În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că pârâtul este deputat în Parlamentul României, iar conform art. 3 lit. b) coroborat cu art. 5 alin. 1 teza a II-a din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, persoanele care candidează sau ocupă demnităţi sau funcţii prevăzute de art. 3 lit. b)-h1) vor face o declaraţie publică pe propria răspundere, că au avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia. Verificarea calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator se face din oficiu pentru persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în demnităţile ori în funcţiile prevăzute la art. 3 lit. b)-h), inclusiv pentru cele aflate în exerciţiul respectivelor demnităţi ori funcţii la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.”
Reclamantul a mai arătat că, astfel cum rezultă din cuprinsul Notei de constatate nr. S/DI/I/1297/28.04.2009, pârâtul a fost recrutat în calitate de colaborator de către Securitatea Municipiului Bucureşti, la data de 22.01.1983, pentru „cunoaşterea şi prevenirea unor fapte negative de natură să pericliteze securitatea statului din partea studenţilor statului cazaţi în complexul studenţesc „Tei” şi „realizarea supravegherii informative în rândul studenţilor români şi străini din cadrul Facultăţii de Construcţii Civile”.
De asemenea, s-a menţionat că, la data de 06.11.1986, pârâtul a fost reînregistrat în calitate de informator de către Inspectoratul Judeţean de Securitate Argeş, Securitatea Câmpulung, pentru „cunoaşterea unor aspecte negative în domeniul investiţiilor, cât şi pentru supravegherea unor elemente care se află în atenţia organelor noastre din cadrul Combinatului de Fibre Sintetice Câmpulung Muscel”, iar, la data de 22.01.1983, a semnat Angajament, având numele conspirativ de colaborator „Horia”.
Referitor la relevanţa, sub aspectul existenţei calităţii de colaborator al Securităţii, prin prisma art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008, a materialelor furnizate de pârât în perioada colaborării cu organele de securitate, reclamantul a precizat că este necesar ca informaţiile furnizate Securităţii să se refere la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist şi să vizeze îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În privinţa primei condiţii impuse de legiuitor, aceea ca informaţiile furnizate Securităţii, indiferent sub ce formă, să se refere la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, s-a apreciat că este îndeplinită în cauză, întrucât pârâtul a relatat „referitor la situaţia alimentaţiei publice şi la recentele vizite de lucru efectuate de şeful statului la unităţi alimentare din capitală, /…/ că, numitul B.G., inginer, afirmă că televizarea acestei vizite de lucru este o mare batjocură, având în vedere situaţia pieţei. În spiritul numitului B., au făcut afirmaţii toţi ceilalţi membri ai biroului. De la Biroul PPUP, numita Z., subinginer, a adus vestea încercării de cartelare a alimentelor în capitală, în sensul că fără buletin nu mai poţi cumpăra nimic, afirmând că, dacă acolo situaţia se înrăutăţeşte, este foarte grav. În biroul Aprovizionare, membrii biroului au comentat dezaprobator vizita de lucru a secretarului general şi, mai ales, televizarea ei”.
De asemenea, „referitor la situaţia agriculturii în ţara noastră, sursa informează următoarele: Din discuţiile auzite la Biroul Plan, între numiţii S.G. şi B.G., se reţin aspectele: raportările cu cifre aproape fantastice ale judeţelor la strânsul recoltelor, la sfeclă, cartofi, porumb, etc.; mărirea cotei de zahăr şi ulei la populaţie. Numiţii apreciază că raportările sunt false, că sunt ştiute cazurile că recolta se strânge cu elevi, armată, muncitori şi că mai mult de 1/4 rămâne pe câmp. În general, se discută că micşorarea cotei de zahăr şi ulei nu afectează, de fapt, cu nimic în bine dacă acestea nu sunt aduse la timp. În general, se pun întrebări de genul: „unde sunt cartofii de pe piaţă dacă s-au recoltat 65.000 kilograme la hectar?” sau „unde este traiul mai bun dacă am lichidat datoria expernă?” Sunt probleme cu care oamenii s-au obişnuit, dar mai au răbufniri. Alte amănunte sursa nu mai cunoaşte.”
Reclamantul a motivat că pârâtul a furnizat informaţii şi despre o persoană, muncitor, că „a trecut în mod fraudulos frontiera statului în perioada noiembrie ’87. /…/. De la M.P., lăcătuş mecanic /…/, sursa află că numitul B. avea frecvent plecări la Timişoara, unde avea rude. În perioada noiembrie, şi-a pus toate cele şase libere, motivând treburi familiale, libere care i-au fost aprobate. A părăsit Câmpulungul G., unde nu s-a mai întors. P. spune, de asemenea, că numitul nu povestea niciodată despre vizitele sale la Timişoara şi scopul lor”. În urma acestei solicitări, ofiţerul a solicitat investigarea fratelui persoanei urmărite, deoarece s-ar putea ca acesta să-i fi aranjat trecerea frontierei”.
Reclamantul a subliniat că intenţia de a pleca din ţară şi de a se stabili într-o ţară occidentală era considerată o activitate împotriva regimului comunist, deoarece, prin stabilirea acestor legături, se puteau destrăma barierele informaţionale controlate de partid. Totodată, s-a afirmat că materialul probatoriu depus în susţinerea acţiunii în constatare evidenţiază faptul că activitatea pârâtului, de furnizare de informaţii către Securitate, a fost apreciată pozitiv de către ofiţeri, fiind recompensat băneşte.
În acest sens, au fost menţionate o parte dintre recompensele acordate pârâtului, respectiv: chitanţa din 09.12.1983, semnată cu numele conspirativ „Horia”, pentru primirea sumei de 500 lei din partea /…/, pentru „aport informativ”, chitanţa din 24.05.1984, completată olograf, semnată cu numele conspirativ „Horia”, prin care se confirmă primirea sumei de 800 lei din partea /…/, pentru „sprijinul acordat”.
Cu privire la a doua condiţie prevăzută de lege, aceea ca informaţiile furnizate Securităţii să vizeze îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, reclamantul a susţinut că este asigurată, deoarece constatarea calităţii de colaborator al Securităţii are loc atunci când persoana verificată, prin informaţiile furnizate, a făcut o posibilă suprimare şi îngrădire a acestor drepturi, iar informaţiile furnizate de pârât au îngrădit: dreptul la libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituţia României din 1965, coroborat cu art. 19 din pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, precum şi dreptul la viaţă privată prevăzut de art. 17 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.
În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 3 lit. b), art. 2 lit. b), art. 8 lit. a), art. 11 alin. 1, art. 5 alin. 1 teza a II-a din OUG nr. 24/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, coroborate cu art. 31 alin. 2, art. 35 alin. 5 lit. a) din regulamentul de organizare şi funcţionare al C.N.S.A.S., adoptat prin Hotărârea nr. 2/2008, precum şi pe dispoziţiile art. 112 Cod de Procedură Civilă.
Prin cererea înregistrată la instanţă, la data de 24.03.2010, pentru termenul de judecată din data de 25.03.2010, pârâtul a solicitat acordarea unui termen de judecată în vederea pregătirii apărării şi depunerii întâmpinării. Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea reţine următoarele: Pârâtul Sorin Gheorghe Buta este deputat în Parlamentul României, iar în conformitate cu dispoziţiile art. 3, lit. b) şi art. 5 alin. 1 teza a II-a din OUG nr. 24/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, C.N.S.A.S. a efectuat verificări, din oficiu, sub aspectul posibilei calităţi de lucrător sau colaborator al Securităţii.
Pentru considerentele evidenţiate, Curtea constată că în cauză sunt îndeplinite cumulativ condiţiile reglementate de art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, astfel că urmează să dispună, în temeiul art. 11 din acest act normativ, admiterea acţiunii şi constatarea calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârâtul Sorin Gheorghe Buta. Hotărârea judecătorească a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia de Contencios Administrativ, a rămas definitivă şi irevocabilă prin respingerea recursului ca nefondat – decizia nr. 274/20.01.2011.”