31.9 C
Campulung Muscel
17/07/2024

Restauratorul Casei de Cultură a stricat tot ce era specific unui monument istoric

Din respect pentru cetăţenii Câmpulungului, Consiliul Local ar trebui să dea Ministerul Culturii în judecată, pentru cei 12 ani în care municipiul a fost privat de folosinţa instituţiei de cultură şi pentru halul în care ne-a predat clădirea 

La doisprezece ani distanţă de momentul predării de către municipalitate a Casei de Cultură „Tudor Muşatescu” Ministerului Culturii, în vederea renovării, aleşii s-au văzut obligaţi să-şi ia clădirea înapoi nefinalizată nici măcar pe jumătate. În această lună, s-au împlinit cinci ani de când intervenţiile de reabilitare au încetat, cinci ani, în timpul cărora Primăria putea să „revendice” oricând imobilul şi să continue investiţia. Orice ar spune conducătorii noştri, cărora le este frică şi de propria umbră, bani pentru repararea unei construcţii reprezentative a Câmpulungului se găseau. Reprogramau realizarea bazinului de înot, care a înghiţit o sumă record în materie de scăldători comunale aducătoare de voturi: aproximativ 29 de miliarde de lei vechi, care, dirijate către şantierul Casei de Cultură, ar fi scăpat autorităţile locale de o grijă. Ca, de pildă, grija pe care consilierii municipali au avut-o săptămâna trecută, de a-l împuternici pe viceprimarul-primar Liviu Ţâroiu să semneze procesul-verbal de predare-primire a Casei de Cultură „Tudor Muşatescu”, împreună cu inventarul lucrărilor executate până în prezent, de la Minister la Primărie, procedură inversă celei derulate în timpul mandatului de primar al lui George Bălan. Stadiul actual este de 30-40% din totalul proiectului, procent estimat de vice din ochi, în lipsa unei recepţii efectuate între executantul Romconstruct Holding şi Institutul Naţional al Patrimoniului. 
 

„Casa de Cultură are o valoare mai mică decât în momentul în care am predat-o, pentru că arată mai rău decât înainte”

Singurele date certe pe care le-au avut la dispoziţie aleşii municipali, marţi, 21 aprilie, când Executivul le-a cerut votul, pentru ca Ţâroiu să poată să redea Câmpulungului clădirea „scormonită” pe interior, cu trei laturi exterioare neatinse de mâna restauratorilor, erau următoarele. Ministerul Culturii – Institutul Naţional al Patrimoniului şi compania bucureşteană Romconstruct au cerut Primăriei să preia obiectivul în halul în care se află. Finanţatorul lucrărilor şi constructorul s-au înţeles între ei „să se spele pe mâini” de o clădire de 108 ani, pe care, în mai bine de 12 ani, n-au fost în stare s-o consolideze şi să-i refacă arhitectura specială. Mai mult, Ministerul şi firma s-au şi judecat, iar câştigătoare, la capătul procesului, a ieşit Romconstruct, căreia, în loc de aproximativ 16 miliarde de lei vechi, valoarea totală a investiţiei, i s-a achitat aproape dublu pentru mai puţin de jumătate din lucrare! Dar, cum căile justiţiei rămân încurcate, o să ne limităm la părticica ce priveşte Câmpulungul. Adică readucerea imobilului mai distrus decât era înainte, după cum susţin consilierii care au păşit în interiorul lui, în patrimoniul Câmpulungului, pentru ca, mai departe, să intre în firescul proces de reabilitare. De preferat, cu fonduri europene, nu cu bani din bugetul local, cum s-a întâmplat cu „Carol I” şi „Dinicu Golescu”.         
O comisie formată din reprezentanţi ai părţilor contractante a fost la Câmpulung şi a semnat un proces-verbal, reprezentând un inventar al lucrărilor executate, pe care le va preda Consiliului Local. La inventarierea respectivă a luat parte şi directorul Casei de Cultură „Tudor Muşatescu”, Liviu Cioacă, pe post de simplu observator, care a constatat deficienţele, fără a putea riposta ori comenta.     
A făcut notă discordantă cu colegii, al căror punct de vedere, majoritar, era pentru preluare, cu anumite condiţii – care vor da Ministerului şi constructorului dureri în cot – consilierul cu atribuţii de viceprimar Bogdan David. „Punctul meu de vedere este diferit de cel al colegilor. Eu cred că n-ar trebui să ne grăbim să semnăm procesul-verbal de preluare a Casei de Cultură până nu avem toate datele. Pentru că, în momentul de faţă, ne vom încărca în contabilitate cu nişte valori (n.r. valorile lucrărilor executate şi preluate de Primărie), pe care ar fi normal să le ştim în momentul în care vom face acest proces-verbal. Când vom avea toate datele, în principal, valorile cu care ne vom încărca, atunci putem discuta. Am fost, zilele trecute, pe acolo şi Casa de Cultură are, din punctul meu de vedere, o valoare mai mică decât în momentul în care am predat-o, pentru că arată mai rău decât arăta înainte.”, şi-a motivat David poziţia. „Pe interior.”, a completat cel care i-a predat atribuţiile de viceprimar, Liviu Ţâroiu. 
„Pe interior, şi-a continuat ideea celălalt. Ţinând cont de faptul că s-a discutat că este monument istoric, în interior nu mai arată nici pe departe a monument istoric. Au stricat absolut tot ce era specific monumentelor istorice. Cred că n-ar trebui să ne grăbim noi, Consiliul Local, să luăm această hotărâre de semnare. Dar decizia rămâne la latitudinea fiecăruia.” Bogdan David a dat exemplul unei dotări efectuate în incinta Casei de Cultură, centralele termice, care n-au fost niciodată puse în funcţiune, ca aleşii să vadă dacă funcţionează sau nu. „Degeaba sunt prinse acolo ca executate dacă ele nu funcţionează sau ele sunt deja jumătate în apă.”, a precizat noul viceprimar.  
 

După proiectul „Kretzulescu”, Casa de Cultură, altă leapşă moştenită de la fostul primar     

Ministerul doreşte să scape de orice obligaţie, singura de care se mai achită momentan fiind paza clădirii. David s-a arătat sceptic de existenţa vreunui paznic pe şantier. În cazul în care Consiliul Local nu era dispus să ia povara de pe umerii Ministerului, acesta îl notifica şi îl obliga să se conformeze solicitării. „Dacă ei nu mai vor s-o finalizeze, nu au finanţare, e treaba lor, eu nu pot să-i dau în judecată. Eu le-am pus-o la dispoziţie pentru realizarea unui obiectiv. Pe ei (n.r. cei de la Minister) nu-i mai interesează. Ei susţin că nu mai pot să-l reabiliteze la ora actuală. „Nu mai avem fonduri, luaţi-vă clădirea înapoi şi faceţi ce vreţi cu ea! Vrei s-o iei bine, nu vrei s-o iei, îţi facem notificare, păzeşte-ţi-o, că e clădirea ta.” Nu poţi să-i faci absolut nimic.”, le-a explicat Nicolae Ghinea. Între Consiliul Local şi constructor nu există niciun contract. Singurul act care implică municipalitatea în chestiunea „otrăvită” a reabilitării Casei de Cultură a fost încheiat cu Ministerul Culturii – Institutul Naţional al Patrimoniului. Mai precis, procesul-verbal de predare-primire, prin care finanţatorului i s-a pus la dispoziţie clădirea. „Proprietatea a fost întotdeauna a noastră, numai administrarea clădirii a fost la ei. Atât. Este bunul nostru, trebuie să ne luptăm să-l luăm înapoi. Nu avem posibilitatea să dăm în judecată Ministerul Culturii. Numai dacă ar fi adus o pagubă, te lupţi cu statul.”, a susţinut secretarul. 
Şi, totuşi, au fost aleşi din tabăra liberală care au îmbrăţişat varianta unui proces cu Ministerul Culturii. Pentru Lucian Ionescu, această situaţie pare mai gravă decât „Kretzulescu”. „Noi am dat-o în administrare Ministerului, care a făcut licitaţia. Tocmai din acest motiv consider că este foarte important să ne îndreptăm împotriva Ministerului Culturii. Este foarte important să vedem ce spune procesul-verbal dintre Minister şi constructor. Eu voi vota pentru preluarea Casei de Cultură, pentru că nu vreau să se mai distrugă încă un imobil, căci şi aşa suntem bătuţi de soartă. Şi să nu ne luăm iar vreo leapşă. Vă împuternicim, domnul vice, dar mare atenţie. Vedeţi acel proces-verbal dintre constructor şi Minister. Mi se pare destul de suspect că a câştigat  procesul constructorul. Dar cred că şi acolo a fost tot cineva foarte neserios, cum s-a întâmplat în cazul nostru.”, a justificat Lucian Ionescu de ce vrea să se judece cu cei de la Cultură. „A fost exact invers decât la noi. Noi, în situaţia noastră, am asigurat finanţarea şi n-a fost în stare constructorul. La ei, constructorul a făcut tot ce a putut, în banii respectivi, că nu s-au mai alocat bani mai departe (contrazis de colegi, cum că au fost bani). Au făcut acoperişul, faţada, sunt centrale termice, nu sunt puse în funcţiune. Nu puteţi să spuneţi că n-au făcut nimic.”, a ripostat Liviu Ţâroiu. El şi-a asigurat colegii că, înainte să semneze pentru preluarea clădirii, va cere valorile investiţiilor făcute în cei şase-şapte ani, cât s-a lucrat, din cei 12, în care imobilul a fost la dispoziţia Ministerului. Consilierii municipali au mai hotărât că, fără o expertiză, nu-i vor scăpa pe mai-marii Culturii de această „corvoadă”.

 

 

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!