Mâine, 1 aprilie, când avem „parastasul” la împlinirea a doi ani de la debutul unui eşec de răsunet naţional, în materie de proiecte cu fonduri europene, ne încearcă un sentiment de „regrete eterne”, în faţa unei pierderi irecuperabile suferite de Câmpulung. Pe 1 aprilie 2013, într-o zi de luni, cupele excavatoarelor instalate cu pompă de marele restaurator de cetăţi istorice, Grup Corint, pentru a impresiona „ţărănimea” din orăşelul pregătit de regenerare, „muşcau” din ruinele ştrandului. Parcul Kretzulescu fusese împrejmuit, trotuarul folosit de localnici pentru a ajunge fie la izvor, fie la Kaufland a fost „înghiţit” de gardul şantierului, iar utilajele şi muncitorii aduşi într-un număr mulţumitor, pentru a-l da pe spate pe „beneficiarul” plătitor de taxe şi impozite, creau impresia că lucrarea va merge ca unsă. Municipalitatea a „uns-o” permanent, plătind până la ultimul sfanţ mocăiala şocantă a unui constructor care, din momentul câştigării licitaţiei, cu 60% din valoarea stabilită de proiectant, a dat de bănuit că, odată ajunsă pe mâna sa, mega-reabilitarea Câmpulungului va fi o mega-ţeapă. Cea mai mare ţeapă a ultimilor 25 de ani, în care la conducerea municipiului s-a perindat un primar mai slab decât celălalt. Însă lui Călin Andrei îi „datorăm” 11 ani de dezastru, culminând cu îngroparea Câmpulungului într-o izolare şi subdezvoltare fără precedent. Şi asta din cauza obsesiei „Kretzulescu”, pentru care a sacrificat totul: infrastructura Câmpulungului, atragerea de investitori, un turism adevărat, nu cu „maculatura” care a sfârşit la tomberon. 11 ani n-a făcut nimic, ca să strângă bani pentru nenorocirea numită „Kretzulescu”, pe care o plătim cu toţii, din indiferenţă, din dezinteres, din lipsă de acţiune, de reacţie faţă de decizia luată de capul lui de fostul primar.
Cu o ofertă de 60%, pentru o lucrare atât de amplă, era limpede că proiectul va fi un fiasco
Din ziua în care contractul a fost prins de o firmă a cărei ofertă a reprezentat 60% din valoarea dată de proiectant, Evenimentul Muscelean a publicat relatări peste relatări despre păcăleala la care trebuie să se aştepte câmpulungenii. Nu avea cum să ducă la capăt, la timp şi calitativ o lucrare de o asemenea amploare o societate care câştigă cu un preţ, pur şi simplu, neserios. Atât de neserios, încât Călin Andrei, care a visat mai mult decât oricine de pe lumea asta proiectul „Kretzulescu”, ar fi trebuit să se opună, cu aceeaşi înverşunare, cu care, nouă ani, a rămas blocat în această himeră, realizării lucrărilor de către Grup Corint. Nefăcând acest lucru, şi el a dat de bănuit că este ceva necurat în povestea regenerării urbane, metamorfozate într-o comă pe punctul de a se încheia cu declararea oficială a decesului. Legea încadrează la “preţ neserios” oferta care coboară sub 85% din valoarea proiectantului, constituind chiar motiv de respingere a firmei. Curios lucru, Călin Andrei a acceptat o ofertă ridicolă de 60%.
26 februarie 2013, o zi de reţinut în istoria locală, fiind data la care a fost atribuit contractul de execuţie a lucrărilor de reabilitare a centrului istoric şi Complexului Kretzulescu firmei din Alba Iulia, Grup Corint, aleasă din şase oferte, dintre care patru admise: Asocierea dintre SC Genedo SRL şi SC Romconstruct Group SRL, SC Aedificia Carpaţi SA, SC Grup Corint SA, Asocierea dintre SC Ramb Sistem şi SC Rico SA, SC Romconstruct Holding Grup SA şi SC UTI Construction & Facility Management SA şi SC Bautech General Construct SA. Cu excepţia Grup Corint, celelalte au avut oferte realiste. Reamintim că proiectantul a dat o valoare estimată la suma de 41.305.872,18 lei (51.219.281 lei cu TVA), Grup Corint reuşind să convingă Primăria Câmpulung că va fi în stare să execute o lucrare complexă cu 60% din preţul iniţial, şi anume 24.778.656 lei (30.725.533 lei cu TVA). Ceva a mirosit a putred din capul locului: ori materialele erau proaste (eventual, rebuturi de la proiectele executate la „case mari”, de care s-au temut să se comporte ca la noi), ori lucrările erau de mântuială, ori restauratorii de monumente erau dintre salvaţii de la ajutorul social, ori toate trei la un loc.
Debutul lucrărilor pe 1 aprilie, cel mai bun semn că proiectul era o păcăleală
Lucrările propriu-zise au debutat luni, 1 aprilie 2013, în Ziua Păcălelilor, constructorul parcă dorind să transmită un semnal câmpulungenilor că nici nu trebuie să se aştepte la altceva decât la cea mai mare păcăleală din istoria acestor locuri. Pe primarul Călin Andrei l-a deranjat că partenerul s-a găsit să intre în pâine tocmai pe 1 aprilie şi a amânat pentru a doua zi momentul inaugurării şantierului, printr-o festivitate modestă, la care n-au participat decât ziariştii locali, reprezentanţii constructorului Grup Corint, în frunte cu patronul Dan Sabău, proiectantul şi câţiva şefi care, pe parcursul subţierii efectivelor de muncitori, până la „evaporarea” totală din zona de lucru, au dispărut şi ei din peisaj.
Din lacul Zilei Păcălelilor, Călin Andrei a dat în puţul celor trei ceasuri rele ale zilei de marţi, 2 aprilie, pentru a anunţa ce ne aşteaptă în următorii doi ani, adică până în aprilie 2015, şi pentru a ne îndemna să fim mândri de această investiţie, care aparţine fiecăruia dintre noi. Adevărat a grăit, căci, într-un final, fiecare dintre noi va plăti această „aroganţă” a primarului, nu UE, care, cel mai probabil, ne va taxa sever pentru nefinalizarea proiectului la termen.
Dacă primarul să zicem că este un visător, ca să nu-i spunem un sclav al propriei obsesii, în schimb, patronul Dan Sabău ne-a servit un cocktail de minciuni: „Ne bucurăm că suntem la Câmpulung pentru o lucrare care ne place şi sperăm că lucrurile se vor desfăşura normal, atâta vreme cât nu sunt descoperiri arheologice în zonă. Acest lucru ar stagna un pic desfăşurarea lucrărilor. Cât timp lucrările vor fi finanţate, vom fi în graficul de execuţie prezentat şi ne va aduce în Parcul Kretzulescu terminarea lucrărilor în maximum trei luni. În paralel, în următoarele săptămâni, vom începe zona pietonală de pe bulevard. La fel, vom acţiona imediat, începând cu data de 1 august (n.r. 2013), pe toată zona centrală din jurul Primăriei, urmând ca, anul viitor, să acţionăm pe străzile colaterale.”, ne “aburea” ditamai patronul.
Totul s-a dovedit o înşelătorie pe faţă: forţa de muncă locală, câteva sute de muncitori angrenaţi în fiecare etapă a proiectului, salarii de până la 2.500 lei, plus bonuri de masă! Minciuni peste minciuni, deasupra cărora tronau visele cu ochii deschişi ale lui Călin Andrei, care deja se vedea cu proiectul avansat dincolo de Biserica Catolică!
Elanul cu care a rupt gura târgului s-a „fleşcăit” curând, muncitorii s-au împuţinat rapid, nemulţumiţi că nu erau plătiţi nici la timp, nici suficient, rămânând să mişune printre mormanele de pământ mutate de colo-colo câţiva „nevoiaşi”. Ce s-a făcut în doi ani? O curăţenie de primăvară, constând în defrişări de arbori, ce-i drept, mai mult decât era nevoie, zugrăvirea bătrânului foişor, devierea traseului aleilor, ca să nu zicem că nu s-a schimbat nimic, asfaltarea cărăruilor din parcuri, pe care putea s-o facă admirabil ADP-ul, ca, de altfel, tot ce am enumerat. Punctul forte al proiectului: două bude, care ar avea nişte „bube” interioare, o urâţenie de turn care nu va servi niciodată la nimic, băncile şi stâlpii aleşi ca pentru nişte feţe domneşti. Preţul de 180 de milioane de lei vechi bucata a şocat până şi pe cel mai dezinteresat dintre câmpulungeni de cum se prăduieşte bugetul local.
Grup Corint urmăreşte în 2015 aceeaşi strategie: după stâlpii de 180 de milioane bucata şi băncile de 20 de milioane bucata, vrea să ne trântească un morman de piatră cubică „made in China”
Din cinci obiective, cu o săptămână înainte de încheierea termenului contractului de execuţie, doar stadiul a două dintre ele poate fi exprimat în procente. Nişte procente de tot râsul, după doi ani: 75,09% – Grădina Publică şi 46,81% – Parcul Kretzulescu. Pe ce mizează firma care ne-a făcut de băcănie în rândul localităţilor României care au implementat proiecte europene cu zecile, nu unul singur, ca noi, şi acela eşuat? Pe prelungirea contractului, cu încă şase luni, până la data de 30 noiembrie 2015. Chiar a convenit cu Primăria, la sfârşitul lunii februarie, după discuţiile comune purtate la Minister, un grafic de finalizare a obiectivelor, care arată astfel:
=Grădina Publică – termen de finalizare 25 aprilie 2015;
=Bulevardul Pardon – termen de finalizare 13 august 2015;
=Strada Negru Vodă – termen de finalizare 18 octombrie 2015;
=Parcul Kretzulescu – termen de finalizare 21 august 2015;
=Corpul Băilor Kretzulescu – termen de finalizare 1 septembrie 2015;
Iar 28 noiembrie 2015 va fi, după cei de la Grup Corint, ziua în care vor strânge calabalâcul şi se vor duce de la noi. Graficul pare de-a dreptul unul fantezist, în condiţiile în care, după un an şi opt luni, adică la sfârşitul lui 2014, proiectul ajunsese la 21%, iar, de atunci şi până acum, la sfârşitul lui martie, se află la stadiul de 23%! În patru luni, Grup Corint a executat 2%, fără a avea vreme de iarnă, cu precipitaţii şi frig, fără a avea de turnat betoane, precum constructorul Drumului Naţional 73, care a făcut câteva sute de podeţe într-un interval de timp mai scurt!
Firma, care este încrezătoare în continuarea parteneriatului dezastruos, intenţionează, potrivit surselor noastre, să aducă o cantitate impresionantă de piatră cubică „made in China”, în valoare de aproximativ un milion de euro (!), pe care Primăria, aşa cum a procedat cu stâlpii de 180 de milioane bucata şi cu băncile de 20 de milioane bucata, să i-o plătească. Iar de montat s-o monteze la Sfântul Aşteaptă, deşi, dacă este de producţie chinezească, este de dorit să n-o monteze niciodată, ca să nu se facă nisip sub tălpile trecătorilor ori roţile autoturismelor. Aşadar, constructorul se orientează din nou către ceea ce-i convine din proiect, unde are de câştigat.
Până în acest moment, s-a cheltuit din bugetul local, bani returnaţi de Minister, în jurul a 75 de miliarde de lei vechi. 5.679.836,65 lei, fără TVA, (cu TVA, peste 70 de miliarde de lei vechi), este suma achitată firmei Grup Corint. Şi-a primit banii aproape în totalitate compania de management Grossman, 372.000 lei (99,5%). Şi-au mai luat banii în procent de 48% cei de la informare şi publicitate, asta însemnând 269.000 lei, faţă de 554.000 lei, în timp de dirigenţia a fost achitată în procent de 19%. Dacă Grup Corint nu încheie lucrarea până la 30 noiembrie 2015, în caz că primeşte cele şase luni peste data de 8 aprilie 2015, paguba de 75 de miliarde adunate până în acest moment va creşte cu ceea ce se cheltuieşte de acum înainte.