Săptămâna și asfaltarea la Bughea de Jos. Pe 1 și 2 octombrie, după cum am informat, a fost turnat primul strat de asfalt pe un tronson de 1,75 kilometri din drumul județean Bughea de Jos – Malu – Godeni. Asfaltarea întreprinsă de Consiliul Județean, care a obținut fonduri prin programul „Anghel Saligny” pentru porțiunea cuprinsă între satele Hulubești și Malu, va trebui continuată și cu diferența până la Godeni, ca să fie treaba treabă până la capăt. Concomitent cu șantierul constructorului General Trust Argeș, contractat de CJ Argeș pentru reparația drumului aflat în responsabilitatea sa, administrația publică de la Bughea de Jos continuă programul de reabilitare a infrastructurii rutiere din aceeași sursă de finanțare. În mandatul 2020-2024, Primăria a fost admisă în programul „Anghel Saligny” cu o propunere de investiție în drumurile neasfaltate, care a inclus și construcția unui pod peste drum de Școala Gimnazială din localitate. Cea mai proaspătă intervenție în cadrul acestui obiectiv început în mandatul trecut și continuat în cel prezent s-a produs pe drumul Valea Ciocanului, îmbunătățit pe bucăți. Partea de jos a căii de acces către Mănăstirea Ciocanu a fost asfaltată în 2021, cu fonduri europene acordate prin PNDR, la un cost total de peste 450.000 lei, rămânând de pus la punct o porțiune de sub 900 de metri. Acest lucru s-a produs pe 6 și 7 octombrie, când au fost turnate cele două straturi de asfalt, rezultând o cale de rulare mulțumitoare, cât că s-au găsit și se vor găsi pe mai parte destui cârtitori care să conteste lucrarea.
- Cum s-a asfaltat strada, cum s-a trezit corul cârtitorilor să conteste lucrarea
Pentru că am adus vorba despre contestarea lucrării. Cele dintâi reacții potrivnice au apărut chiar din momentul includerii în programul guvernamental de finanțare a bucății de drum de țară, cu pământ și bolovani, evitată de credincioși când ploile toamnelor și primăverii o stricau mai rău decât era. Locuitorii unor ulițe aflate în aceeași nevoie de remediere a condițiilor de circulație au ripostat că erau prioritare zonele locuite, nu această rută prin pădure până la așezământul monahal, care, la fel cum se întâmplă în satul Cotenești, din Stoenești, aduce în localitate lume străină de comună. Și dacă Primăria începuse un lucru, nu era normal să nu-l încheie.
Așadar, după ce s-a făcut, de ce s-a făcut?! Și de ce s-a făcut așa, au răbufnit nemulțumiții de existența unei singure benzi, deși configurația locului lasă impresia că nu permite o lărgire a carosabilului încât să le lăfăi cu vehicule supradimensionate. Dar, cu grijă, două autoturisme se pot strecura unul pe lângă celălalt, mai cu seamă că nu e trafic ca în „buricul târgului”, ca să se lase cu ambuteiaje în pustietatea de la Ciocanu.
Adăugăm, astfel, a doua cârcoteală a contestatarilor lucrării: nu e bine cum s-a făcut. Hai și cu a treia! De ce nu s-a făcut până la intrarea în biserică, domnule?! Adică, în viziunea unora, Primăria trebuia să tragă asfalt pe proprietatea Bisericii și vedea ea cum îi „îmbrobodea” pe cei de la Curtea de Conturi, în cazul în care îi interesa cum au fost consumați bani publici pe o lucrare pe pământul altuia.
Am remarcat destule comentarii de acest fel și în subsolul filmării realizate de redactorii noștri în această săptămână, imediat după finalizarea asfaltării, cum că nu s-a reparat drumul până la mănăstire. S-a reparat până unde avea voie să repare Primăria.
- Primarul Bogdan Oancea: „Privim și către potențialul turistic al acestei zone”
La aceste riposte neîndreptățite, care confirmă adevărul vorbei că e mai bine să nu faci nimic, a răspuns și primarul Bogdan Oancea, al cărui punct de vedere îl preluăm și noi în această relatare.
„A fost turnat asfaltic pe o lungime de aproximativ 850 de metri, completând astfel asfaltarea străzii Valea Ciocanului până la proprietatea Mănăstirii Ciocanu. Știu că mulți cetățeni se întreabă de ce această stradă a fost asfaltată înaintea altor străzi importante din comună, precum Pleșa, Bisericii, Malu Bisericii, Stadionului sau Brezoiu. Este o întrebare firească și vreau să explic deschis această situație. În anul 2021, când a început proiectarea pentru străzile incluse în programul „Anghel Saligny”, am solicitat înlocuirea străzii Valea Ciocanului cu una dintre străzile menționate mai sus. Această modificare nu s-a realizat, iar strada a rămas inclusă în proiect.
În aceste condiții, datoria mea ca primar este să duc la bun sfârșit proiectele pentru comunitate. În spatele fiecărui drum asfaltat se află resurse financiare, eforturi logistice și foarte multe ore de muncă ale administrației locale, de la proiectare până la execuție.
Valea Ciocanului a necesitat lucrări numeroase și complexe. Pe lângă cele prevăzute în proiectul inițial, au fost construite ziduri de protecție și de apărare a malurilor, iar lungimea acestora a fost adaptată situației din teren. Considerăm că lucrările realizate asigură condițiile de siguranță necesare și contribuie la trăinicia drumului, astfel încât acesta să poată fi folosit mulți ani de acum înainte.
Astăzi, strada este asfaltată. Lucrarea îmbunătățește accesul locuitorilor și al celor care merg la mănăstire și rezolvă situația unui drum care ne punea permanent probleme de întreținere. Privim și către potențialul turistic al acestei zone. Traseul către Mănăstirea Ciocanu, legăturile cu zona Mlăci, cu zona Hulubești din Ciocanu și cu cătunul Malu oferă posibilitatea amenajării unui traseu pentru biciclete și drumeție. Ne propunem să valorificăm aceste legături, astfel încât locuitorii și vizitatorii să se poată bucura de frumusețea acestor locuri, în beneficiul comunității locale. Fiecare stradă asfaltată înseamnă un pas înainte pentru comuna noastră. Înțeleg însă așteptările celor care încă au în fața casei un drum neasfaltat. Pleșa, Bisericii, Malu Bisericii și Brezoiu rămân importante, iar eforturile noastre continuă pentru a putea interveni pe toate străzile care au nevoie de modernizare.”, a clarificat primarul comunei Bughea de Jos și alegerea străzii, și maniera de execuție a lucrării.
- Câştigător, Eurocogen Dâmboviţa, executant Răuţoiu
La începutul verii, șantierul constructorului Răuțoiu s-a reinstalat la Bughea de Jos, pentru continuarea investiției de asfaltare a mai multor drumuri din comună, beneficiară a unei finanțări prin programul „Anghel Saligny”. Înainte de a îmbunătăți calea de rulare către lăcașul de cult a fost nevoie de execuția unui zid de sprijin pentru asigurarea unui mal afectat de alunecări de teren, în curba mărginită de troițe.
În fiecare relatare despre acest proiect de durată al Primăriei Bughea de Jos am punctat sarcinile de lucru ale executantului, constând în modernizarea infrastructurii rutiere pe drumul Valea Ciocanului, în lungime de 902 metri liniari, drumul Valea Calului și Piscul Calului, cu o lungime de 601 metri liniari, drumul Valea Crasan, cu o lungime de 223 metri liniari, drumul Gheorghe Dinică – tronson 1 și 2, în lungime totală de 1.333 metri liniari, drumul Plăișor Bratia, cu o lungime de 1.401 metri liniari, și construcția podului pe drumul Brezoiului, peste pârâul cu același nume, cu lungimea de 24,70 metri. Ultimul front de lucru l-a constituit zona de acces spre mănăstire, o provocare în regulă pentru constructor, care a avut șansa să arate la ce se pricepe cel mai mult: turnarea de betoane.
Pe 25 iunie 2024 mai precis, s-a încheiat contractul de execuţie a lucrărilor de asfaltare a străzilor enumerate în deschiderea articolului cu firma Eurocogen Dâmboviţa SRL, la preţul de 9.252.691,82 lei. Procedura de achiziţie, iniţiată pe 21 decembrie 2023, a durat şase luni şi a produs o economie de 1.501.602,33 lei faţă de valoarea de pornire a licitaţiei, stabilită la 10.754.294,15 lei.
Şi-au dorit acest consistent contract doar doi ofertanţi: Eurocogen Filiala Aninoasa SRL, devenită Eurocogen Dâmboviţa SRL, reprezentată de Andrea Chirulli, şi Group Concif SRL, din Bădeni – Stoeneşti, firma lui Sorinel Răuţoiu. Câştigătoare a fost declarată Eurocogen, însă pe teren, după cum am precizat, sunt la lucru muncitorii lui Răuţoiu.
Potrivit proiectului tehnic, drumurile erau improprii circulației rutiere în condiții de siguranţă. (…) Sunt mărginite de locuinţe în interiorul localităţii şi de terenuri agricole în afara ei, au partea carosabilă cuprinsă între 3 şi 6 metri şi sunt realizate, în cea mai mare parte, la nivelul terenului.
Scurgerea apelor era deficitară, şanţurile şi podeţele, acolo unde existau, nu au beneficiat de lucrări de întreţinere curentă şi reparaţii. Astfel, ca urmare a efectelor nefavorabile hidrometeorologice, aceste lucrări au fost degradate sau distruse, impunându-se consolidarea sau refacerea lor.
Şanţurile laterale fiind degradate, iar pe lungimi mari, inexistente, nu asigurau continuitatea preluării şi evacuării apelor pluviale în condiţii optime. Pe de altă parte, din cauza lipsei întreţinerii vegetaţia a crescut pe acostamente, împiedicând astfel scurgerea laterală a apelor, acestea curgând sau băltind în lungul străzilor, în timpul ploilor abundente, degradând suprafaţa carosabilă prin spălare sau depuneri de noroi.
Drumurile care fac obiectul investiţiei erau fie asfaltate, fie betonate, fie slab balastate, fie slab pietruite. Starea tehnică era „rea” pe întreaga lungime, traficul desfăşurându-se anevoios, mai ales în perioadele cu precipitaţii abundente. În perioadele secetoase reprezentau un factor poluant destul de grav pentru mediu, prin praful iscat la trecerea mijloacelor de transport sau din acţiunea vântului.
Starea precară a drumurilor a creat neajunsuri legate de accesul localnicilor atât la proprietăţi, cât şi la obiectivele social-culturale şi administrative din localitate.”, menţionează proiectul tehnic întocmit de Forum Proiect Invest SRL, din Bascov.
Pentru că ne-am referit în mod special la drumul Valea Ciocanului, frecventat de pelerinii care se îndreaptă spre mănăstire, proiectantul a recomandat profilul transversal tip 4 cu următoarea configuraţie aplicabilă de la km 0+000 la km 0+902: parte carosabilă – 3,50 m, cu o pantă transversală unică de 2,5%; acostament – 2 x 0,50, cu pantă transversală de 4%; şanţ betonat – 1 x 1,30, pentru scurgerea apelor.