În acest an, în meniul copiilor de la grădiniţele şi şcolile din Schitu Goleşti se produce o schimbare pozitivă: sandvişul rece va fi înlocuit cu un fel de mâncare caldă, consistentă şi calitativă. Chit că vor fi părinţi care vor strâmba din nas, cum se întâmplă şi în alte localităţi, pe motiv că celor mici nu le sunt pe plac legumele, preparatele servite în cadrul programului naţional vor conţine şi legume, căci de aceea se şi cheamă „Masă sănătoasă”. Mofturile micilor beneficiari, întreţinute de părinţii care îi hrănesc cu ce le place, s-au numărat printre frământările unora dintre politicienii din Consiliul Local, atenţi să nu-şi supere electoratul, servindu-le şcolarilor hrană refuzată de aceştia. Cât de greşit pun problema unii mai atenţi la procentele electorale decât la ce bagă la „ghiozdan” copiii, care ar trebui disciplinaţi în privinţa meselor, acesta fiind unul dintre scopurile programului despre care relatăm! În plus, există şi o doză de falsitate în îngrijorările legate de conţinutul pachetelor alimentare, în condiţiile în care sunt copii care mănâncă mai bine la şcoală decât acasă.
- Femeile de serviciu, mai reticente decât directorul şi profesorii faţă de masa caldă
Pornind de la considerentul susţinut public de angajata Primăriei responsabilă de achiziţia serviciilor firmei de catering, cum că un fel de mâncare caldă este mai potrivit decât un sandviș cu salam, s-au consumat dezbaterea şi votul în cadrul şedinţei Consiliului Local din 17 martie 2026, care preced următoarele formalităţi. Autorităţile de la Schitu Goleşti optează pentru organizarea unei proceduri proprii, prin intermediul site-ului instituţiei.
Primele lămuriri în plenul Consiliului Local le-a oferit primarul Tudorel Vasile Miriţă, care a justificat astfel schimbarea produsă în conţinutul pachetului alimentar. „Și în acest an – vorbim de anul fiscal -, prin hotărâre de Guvern, Școala Gimnazială nr.1 Schitu Golești va beneficia de sume de bani pentru acordarea mesei sănătoase pentru 478 de copii de la unitățile din comună. În acest an, pentru prima dată, pentru că noi am mai acordat acest suport alimentar sub formă de pachete alimentare, şcoala și-a manifestat dorința să dăm masă caldă, echivalentul a 16,5 lei per porție. Am invitat-o și pe Amalia Pătrașcu, care se ocupă de caietul de sarcini. Urmează, probabil, poimâine, să se aprobe și bugetul și trebuie să demarăm procedura de licitație pentru acordarea suportului alimentar care, de data aceasta, este sub formă de masă caldă.”, a anunţat şeful Executivului.
Caietul de sarcini va include, printre altele, orele la care trebuie livrată mâncarea caldă şi obligaţia furnizorului de a-şi procura caserolele din ziua precedentă. „La noi, la școală, probabil că reticența pentru acordarea acestui suport alimentar sub formă de masă caldă nu venea neapărat de la directorul școlii, nu venea de la profesori, se pare că venea mai mult de la femeile de serviciu. Amalia poate să dezvolte în ce constă masa caldă, poate să vă detalieze și chestiuni legate de caietul de sarcini. Sunt anumite primării care au demarat aceste proceduri, unele au acordat chiar masa sănătoasă, dar aici este un risc al contractului. Chiar dacă se desfășura licitația, nu se putea face contract de servicii. Doamne ferește, să se aducă masa caldă și să se îmbolnăvească un copil sau mai mulți, cine își asumă acel risc?!”, a motivat primarul Miriţă de ce a ales să aştepte clarificarea finanţării la nivel naţional, prin adoptarea bugetului, pentru a putea ţine licitaţia şi semna contractul. Şi abia apoi, existând un contract care stabileşte responsabilităţile furnizorului mâncării, să fie livrate porţiile în şcoli.
- Amalia Pătraşcu: „Copiii nu au timp să mănânce într-o pauză și felul 1, și felul 2. Felul 1 se poate vărsa mult mai ușor și atunci este mai complicat”
Şeful Executivului nu intenţionează să facă economii la suma acordată de Guvern, alegând oferta cea mai mică, întrucât va afecta calitatea pachetului alimentar. „Nu se merge pe prețul cel mai scăzut, pentru că “ne furăm căciula” singuri. Este vorba despre cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic. Pentru că toată lumea vine cu un preț scăzut și, până la urmă, ce câștigăm? Statul dă 16,5 lei și noi dăm celui care aduce masa cu 12 lei. Dau un exemplu.”, a continuat acesta.
Existând o curiozitate legată de ceea ce înseamnă masa caldă, Amalia Pătraşcu a explicat: „Ar fi bine să avem un fel de mâncare, m-am gândit la un fel principal, pentru că, așa cum a spus și domnul primar, există un pic de comoditate și, dacă aducem două feluri, ne și întindem. Copiii nu au timp să mănânce într-o pauză și felul 1, și felul 2. Felul 1 se poate vărsa mult mai ușor și atunci este mai complicat. Și am zis să mergem pe calitate, nu pe cantitate, și aducem un singur fel de mâncare, la care să adăugăm un fruct sau un desert, în funcție de cum dorește și școala.”
Oricum, meniul va fi variat, iar furnizorul va avea grijă să alterneze felurile de mâncare, care trebuie să se conformeze cerinţelor de calitate, greutate şi de pondere a alimentelor: carne, legume şi pâine.
Cei care înclinau către varianta cu sandviş au avut şi alte griji: unde iau masa elevii şi ce va spune Sanepid-ul dacă îi găseşte mâncând în clasă? „Din moment ce există o hotărâre pentru „Masă sănătoasă” care spune că fie ai cantină, fie îți aduce cineva în regim de catering și poți intra în clasa de clasă… adică așa cum mâncau sandvișul în clasă, de ce n-ar mânca și masa caldă, care, din punctul meu de vedere, este masă sănătoasă?!”, a punctat Amalia Pătraşcu faptul că hotărârea de Guvern nu impune impedimente legate de locul servicii mesei, o acţiune cu durata unei pauze. Tocmai de aceea s-a optat pentru un singur preparat suficient de săţios încât să ţină loc şi pentru felul 1, la care s-a renunţat.
„Inclusiv recomandările Inspectoratului au fost pentru masă caldă și cam în toate unitățile școlare așa se întâmplă. N-ai timp fizic… dacă aduci 200 de porții la Școala Schitu Golești, n-au timp să mănânce în zece minute.”, a menţionat primarul Miriţă.
- „Sandvişul nu cred că era masă sănătoasă, din punctul meu de vedere, pentru că salamul și celelalte mezeluri nu sunt considerate masă sănătoasă”
Amalia Pătraşcu a oferit clarificări şi pe marginea organizării procedurii proprii a Primăriei, asemănătoare procedurii simplificate desfăşurate prin SEAP. „Se încarcă documentația pe site-ul Primăriei, iar apoi fiecare operator economic își depune oferta tehnică și financiară și se evaluează la fel ca la procedura simplificată. Pentru că valoarea este foarte mare și nu putem să facem încredințare directă. Avem criterii de evaluare: prețul 40% – pentru că nu interesează un preț scăzut -, apoi ponderea materiei prime minimum 60% și distanța. Aceștia sunt factori de evaluare care se analizează la final. Înainte de asta, ei trebuie să treacă de o serie de criterii. Trebuie să vină cu autorizații DSV, autorizații de funcționare, experiență similară – trebuie să aducă contracte -, mașini autorizate, sunt condiții de bază pe care trebuie să le îndeplinească. Ca să ajungă la faza de evaluare a factorilor, trebuie să treacă de toate acele condiții, despre care eu spun că sunt destul de riguroase. Am cerut și analize pe tegumente de la personal. După care, pentru a se face departajarea, se trece la factorii de evaluare. Avem o dată prețul – 40%. Cine are prețul cel mai mic câștigă 40 de puncte, după care există un algoritm de calcul pentru ceilalți. Apoi avem un factor de evaluare pe ponderea materiei prime, un factor esențial, pentru care trebuie să vii cu minimum 60%. Dacă vii sub 60% pe materie primă, ești descalificat. Această materie primă se calculează la prețul pe care mi-l dai. Mai este o pondere de 10% pentru distanță: care are distanța cea mai scurtă câștigă punctajul cel mai mare.”, a arătat Amalia Pătraşcu.
Și greutatea contează, nefiind la latitudinea furnizorilor greutatea porțiilor, care a fost stabilită de Primăria Schitu Goleşti la minimum 300 de grame pachetul. Cel mai puţin va cântări pâinea, în jur de 50 de grame, iar restul se va împărţi între carne şi legume. „Școala desemnează un reprezentant și, dacă constată că sunt probleme, ar trebui să ne sesizeze. Eu vă spun că școala, niciodată, nu ne-a sesizat pentru sandviș, dar, în schimb, s-au mai auzit, poate, păreri pro sau contra. Așa va fi și cu masa caldă. Nici la sandviș nu cred că era bine, unde aveai 80 de grame chifla și 80 de grame conținutul. Și nu cred că era masă sănătoasă, din punctul meu de vedere, pentru că salamul și celelalte mezeluri nu sunt considerate masă sănătoasă.”, a încheiat Amalia Pătraşcu.
Magda BĂNCESCU