Una caldă, una rece, aşa se prezintă veştile cu care a venit la Câmpulung Gabriel Moiceanu, directorul ADI Servsal Argeş, asociaţia care gestionează problematica gunoiului în judeţ. Anunţul pozitiv îi priveşte pe agenţii economici din municipiu care, la fel ca în restul judeţului, au posibilitatea să-şi reducă facturile la gunoi cu aproape 35% dacă selectează ceea ce aruncă. Nu beneficiază de această facilitate câmpulungenii persoane fizice, pentru care tariful la salubritate a crescut, în 2026, la 24 lei. Chiar 36 de lei, cu titlu de sancţiune pentru deşeurile puse la grămadă în tomberoane. Primăria nu va aplica această „suprataxare” atâta timp cât n-a pus la punct o infrastructură după modelul celor din Piteşti, Mioveni, Topoloveni, care au fructificat oportunităţile de finanţare PNRR pentru crearea de „eco-insule”, în care resturile sunt puse pe „căprării”. Efectul: locuitorii oraşelor plătesc mai puţin decât la Câmpulung, unde nici scăderea cantităţii totale cu 400 de tone n-a stopat creşterea taxei de salubritate. Financiar Urban a cerut mai mult, mai mult a primit.
- Directorul ADI Servsal: „În anul 2025, față de 2024, aveți o scădere de 400 de tone la nivel de municipiu”
Întrebat cum s-a ajuns ca municipiul Câmpulung să aibă cea mai mare taxă de gunoi din judeţ, directorul Gabriel Moiceanu a pus fenomenul pe seama cantităţii insuficiente de deşeuri reciclate raportat la cele preluate pentru depozitare. „Per total, dacă ne uităm pe cifrele de anul trecut, municipiul Câmpulung are o scădere de aproape 400 de tone. Aici, Dumnezeu să-l odihnească pe fostul viceprimar, cu care colegii mei au lucrat foarte bine, s-a implicat și s-a văzut această scădere – și costuri la nivel de autoritate locală – tocmai prin controlul care s-a făcut, și la platformele din oraș, și la agenții economici. (…) Anul trecut, Câmpulung a produs peste 9.000 de tone, din care aproximativ 6.000 de tone au fost duse la valorificare energetică, 1.600 reciclate, unde sunt incluse și cele din SGR, iar diferența de 2.000 și ceva de tone este dusă la depozitare după tratare.”, a precizat Gabriel Moiceanu.
Poate dacă Primăria nu rata oportunitatea de finanţare a PNRR pentru insule ecologice, stătea şi municipiul o idee mai bine pe partea de colectare. „Mioveni, Pitești, Topoloveni – Curtea de Argeș încă n-a reușit să definitiveze proiectul – au pus platforme separate, au sisteme cu cartelă, sunt proiecte finanțate către autorități locale. Și, fiind un patrimoniu al autorităților locale, a fost stabilit prin ghiduri ca autoritatea locală să implementeze acest tip de platforme sau eco-insule. Eu zic că trebuie găsită altă soluție, ne uităm pe altă linie de finanțare, fiind reprezentanți ai autorității locale, noi transmitem toate informațiile legate de finanțări. Dacă vor apărea alte finanțări legate de infrastructură, o să transmitem în timp. Dacă ele pot fi luate prin asociație, o să accesăm noi, dar, din păcate, ceea ce ține de autoritatea locală este pe ghiduri, direct stabilit pentru autorități locale.”, a continuat invitatul şedinţei Consiliului Local din 26 februarie 2026.
- „Suntem județul cu cel mai mare procent de deviere de la depozitare raportat la cantitatea colectată”
Potrivit şefului asociaţiei judeţene, în momentul de față, au crescut tarifele în tot județul şi în toată ţara, nu doar la Câmpulung. „Suntem la un nivel mediu față de ceea ce se întâmplă în țară, pentru că au crescut toate prețurile și evident că toate aceste costuri influențează și tariful pentru salubritate. În plus de aceasta, au crescut penalitățile pentru Fondul de Mediu, în egală măsură cu obligațiile de tratare a acestor deșeuri. Peste 84% din deșeurile care sunt colectate sunt deviate de la depozitare prin tratare, valorificare energetică și reciclare. Suntem județul cu cel mai mare procent de deviere de la depozitare raportat la cantitatea colectată. Asta înseamnă că se depozitează foarte puțin. Devierea se face prin reciclare, valorificare energetică și compostare. Mai exact, din 131.000 de tone colectate la nivelul județului Argeș au fost deviate peste 92.000 de tone către cele trei facilități: reciclare, valorificare energetică pentru industria cimentului și energie electrică și compostare pe partea de biostabilizare. Da, ne lipsesc acele guri de foc, suntem blocați cu multe cantități, ideal ar fi ca în România să se întâmple ceea ce se întâmplă în Europa: să avem niște instalații de cogenerare pentru energie electrică și termică. În Argeș, doar în Pitești au mai rămas puține apartamente în zona de încălzire centralizată, dar sunt, și ar fi bine pe viitor, pentru obiectivele pe care le avem, penalitățile pe care urmează să le plătim, să găsim soluția să ducem într-un CET, care să ardă un un combustibil transformat din deșeuri.”, a adăugat directorul Moiceanu.
- „Din păcate, nici 10% nu mai preia Holcim. Și suntem nevoiți să-l ducem la incineratoare private”
„Pentru agenții economici avem și o veste bună, a continuat acesta. De la 1 ianuarie, o să aveți o scădere de tarif la agenții economici, în tot județul, nu doar la Câmpulung, cu aproape 35%, cu condiția ca agentul economic să separe la sursă. Dacă le pune tot amestecate nu îi va scădea factura. Este prins în regulament, sunt niște pași pe care i-am făcut și i-am făcut împreună cu autoritățile locale, pentru că noi suntem specialiștii în domeniu, dar votul și deciziile sunt la autoritățile locale. Costurile vor crește în continuare, pentru că sunt influențate de energie, de resursa umană, de echipamente din ce în ce mai scumpe și de penalitățile pe care le avem de plată dacă nu deviem de la depozitare ceea ce colectăm. Și, foarte important, dincolo de factorii care operează, de decidenți, de autorități, de noi din asociație, care susținem cele mai bune variante, este foarte important ce face cetățeanul. Pentru că fiecare dintre noi, ca beneficiari ai serviciului, trebuie să știm că avem o responsabilitate, să separăm la sursă, să nu punem ce măturăm prin curte în pubela de gunoi, pentru că acela costă foarte mulți bani, peste o mie de lei pe tonă să fie colectat, tratat, depozitat, și apoi penalitățile.”
În preţul gunoiului „cântăreşte” şi transportul. „Pitești are cinci kilometri până la centrul de management. Tot deșeul de la Câmpulung se duce la Pitești, la tratare, și se întoarce la Holcim. Din păcate, nici 10% nu mai preia Holcim. Și suntem nevoiți să-l ducem la incineratoare private, e mai complicat. Nu ne mai avantajează situația că suntem lângă Holcim, pentru că nu le ia direct de aici. Toate merg la Pitești, se tratează, se separă, se usucă, sunt sortate, trecute printr-un shifter, balotate și apoi nici 30% nu preia Holcim. Din păcate. Sper ca pe viitor să se schimbe acest lucru, pentru că Holcim arde alte deșeuri din alte județe și nu pe ale noastre.”, a afirmat Moiceanu.
- „Cel mai grav este că nu prea mai avem unde să-l depozităm. Este o problemă cu depozitarea”
El a explicat şi înţelesul corect al principiului „plătește pentru cum arunci”, tradus greşit „plătește cât arunci”. „Definiția în sine nu se referă să cântărești deșeul pe care îl pui, ci se referă la comportamente. Să modificăm comportamentele oamenilor, să separăm la sursă. Dacă cu toții separăm, în special, la agenții economici se va vedea foarte mult și o să vedeți impactul din lunile ianuarie – februarie, față de facturile de anul trecut, pentru același metru, pentru că s-a schimbat densitatea. Dacă am reușit să introducem în lege să se aplice densitatea, i-am scăzut densitatea, cu obligația ca operatorul să facă ceva. Pentru că în containerele operatorului agenții economici, dar și instituțiile puneau de toate. Ne vin cu obligații dacă vrem să avem niște facturi rezonabile, suportabile. Trebuie să avem acțiuni corecte și să fim responsabili pentru ceea ce facem și mai departe, evident, să punem presiune pe cei care ne prestează serviciul să-l facă la calitatea pe care i-o plătim. Acest serviciu nu depinde doar de colectare, depinde și de instalațiile de tratare. La altă ședință, cu altă tematică, o să vă aduc și câteva imagini ca să vedeți ce se întâmplă și unde ne ducem cu el. Cel mai grav este că nu prea mai avem unde să-l depozităm. Este o problemă cu depozitarea.”, a încheiat directorul ADI Servsal Argeş.