S-a amânat pe 24 februarie dosarul în care opt membri ai clanului “Boceanu”, din Câmpulung, sunt judecaţi pentru constituirea unui grup infracţional organizat. Ei sunt suspecţi că au racolat o tânără din Godeni pe care, când a ajuns la majorat, au “exportat-o” în Elveţia, unde a fost ucisă de un client francez.
Este vorba de Lucian Boceanu, Dafinel Boceanu, Ion Boceanu, Cătălin Frîntu, Florin Gogoci, Fernando Boceanu, Vasile Alexandru şi Teofil Alexandru, care au racolat fete prin metoda lover boy, pe care le-au pus să se prostitueze, atât pe plan local, dar şi în Elveţia. Când au interceptat convorbirile telefonice ale traficanţilor de carne vie din Câmpulung, poliţiştii elveţieni au încremenit, auzind discuţiile. Cei din clanul Boceanu le exploatau în cel mai crud mod cu putinţă. Fetele traficate erau bătute în poziţia de ”drepţi”.
”Tinerele exploatate de clanul Boceanu erau maltratate şi abuzate prin metode greu de imaginat. Erau bătute cu prosopul ud până la leşin, apoi înviate sub duş cu apă rece, pentru că nu produceau bani cât ar fi dorit proxeneţii. Alteori, era bătute în poziţia de ”drepţi”, pentru că ursarii învăţaseră astfel că nu le-ar putea rupe coastele. Unele dintre ele au fost mutilate şi le-au fost scoşi dinţii din bătăile soră cu moartea, pentru a le induce frica şi dependenţa de ei. Altele primeau bătăi până le dădea sângele pe nas şi pe gură, apoi erau scoase din nou pe stradă. Una dintre fete a fost surprinsă (în timpul operaţiunilor poliţiştilor BCCOA în Elveţia) în timp ce vomita sânge din cauza frigului, însă nu a părăsit ”locul de muncă” de frica represaliilor.”, a consemnat sursata.ro, citând din referatul DIICOT-Serviciul Teritorial Piteşti.
=Una dintre victime: ”Când am ajuns acolo, m-au lăsat, pur şi simplu, în stradă, îmbrăcată doar într-o gecuţă şi o pereche de blugi rupţi. Uneori, îmi îngheţa părul”
Cel puţin 5.000 de românce au ajuns sclave sexuale în ultimii cinci ani. Statisticile oficiale includ, însă, doar cazurile fericite ale celor care au scăpat din mâinile traficanţilor. Şi autorităţile recunosc că, în realitate, fenomenul este mult mai amplu: sunt patru oraşe din România pe care ofiţerii antimafia le cataloghează ca adevărate pepiniere: Câmpulung, Brăila, Constanţa şi Mediaş, au transmis într-un reportaj jurnaliştii de la Digi 24.
=O altă victimă a Bocenilor este Carmen, o tânără din Câmpulung, care, la scurt timp după ce a terminat liceul, a fost curtată intens de unul dintre membrii clanului.
„Povestea mea începe încă din copilărie, ca fiind o poveste foarte tristă, când părinţii mei, fiind foarte protectori cu mine, au încercat să mă priveze de tot ce înseamnă exterior, de tot ce înseamnă un copil, adolescent. Am încercat cumva să evadez din această situaţie, din acest glob de sticlă. Îmi spunea (n.r. proxenetul) ce voiam să aud: că sunt un copil deosebit, că dacă ai mei nu m-au preţuit, el o să mă preţuiască foarte mult. Am mers acasă la familia mea, aceştia m-au primit pe mine cu braţele deschise şi, probabil, de dragul meu sau doar s-au prefăcut, l-au primit şi pe el. Timp în care m-a presat foarte mult să plecăm într-o vacanță în Elveţia la o rudă de-a lui.”, le-a povestit Carmen celor de la Digi 24. Tânăra nu ştia că iubitul cu care îşi făcuse planuri era parte dintr-o reţea din care patru membri abia ieşiseră din închisoare. În 2016, au fost puşi în libertate de Tribunalul Argeş în dosarul în care erau acuzaţi de trafic de minori. Instanţa i-a găsit vinovaţi pentru că forţau minore să se prostitueze. Toţi au primit condamnare cu suspendare şi şi-au reluat afacerea, ba chiar au extins-o în afara graniţelor.
„În momentul în care aproape am ajuns la graniţă, deja comportamentul lui faţă de mine s-a schimbat total. Să revenim, când am ajuns într-una dintre ţări, nu mai ştiu care, deja nu aveam voie să-mi folosesc telefonul. Telefonul meu a rămas la el. Mi-a luat telefonul pe motiv că trebuie să îl ţină el. Nu mi l-a luat forţat, l-a luat să se joace pe el. Telefonul meu nu mai aveam voie să îl folosesc. Când am ajuns în Elveția, deja Facebook-ul meu era închis. Nu aveam voie să folosesc telefonul, nu aveam voie să foloesc Facebook-ul. Când am mers acolo, m-au lăsat, pur şi simplu, în stradă. Pe ei nu îi interesa, aveam febră, cred că aveam febră 40 şi eu stăteam acolo în stradă, îmbrăcată doar într-o gecuţă şi o pereche de blugi rupţi. Uneori îmi îngheţa părul.”, a mai spus Carmen.
„Erau agresate. Unele dintre ele aveau corecţii fizice crunte, sunt declaraţii la dosar. Îmi amintesc chiar o declaraţie. Una dintre victime a trebuit să îşi refacă dantura complet.”, spune un ofiţer din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Piteşti.
Când au mai fost condamnaţi, patru membri ai clanului au fost obligaţi de instanţă să facă muncă în folosul comunităţii fie la Protecţia Copilului din Argeş, fie la Inspectoratul Şcolar din județ. Într-un răspuns al DGASPC Argeș pentru Digi24, instituţia a precizat că ”DGASPC Argeş a apreciat ca nefiind oportună prestarea muncii în cadrul centrelor din subordinea instituţiei noastre, din Câmpulung, dat fiind faptul că beneficiarii sunt numai copii şi tineri, iar aceştia se află permanent în instituţie”. Traficanţii au muncit la un liceu din Câmpulung, în afara orelor de curs.
Când nu făceau muncă în folosul comunităţii, îşi creşteau afacerea, spun poliţiştii care le-au deschis un nou dosar. „Gruparea s-a extins şi ca număr de membri, şi ca număr de fete exploatate.”, spune ofiţerul de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Piteşti.
Fetelor li se reproşa continuu că nu câştigă suficient, îşi aminteşte Carmen. ”Iubitul meu, să zic aşa, „peştele” care era, acuzându-mă că, din cauza mea, el nu poate să fie fericit şi să mă gândesc că a riscat foarte mult să mă ducă acolo şi că altele, în locul meu, ar fi zis mersi că m-a luat şi că i-a fost milă de mine. Apoi a început să-mi spună, în timp: cum crezi că te mai priveşte lumea? Nu mai poţi să te mai întorci de unde ai plecat şi să fii la fel. Deja toată lumea ştie că ai fost „la produs”. Tot timpul mă şantajau cu familia, cu părinţii mei. Ei au un lanţ, e ca o mafie care îşi vânează prada. Nu se bagă unii peste alţii, ei ies ca la o vânătoare. Poate fetele din ziua de astăzi îi văd stând la o terasă, la un suc, li se par nişte băieţi de gaşcă, dar ei, de fapt, asta urmăresc: să vâneze alte fete.”, a mai spus Carmen.
“Asta e şi ideea, ca tinerele să dobândească o dependenţă emoţională faţă de agresor. Ele sunt mult mai uşor manipulate şi au, totuşi, o garanţie că nu vor declara împotriva traficanţilor.”, spune ofiţerul de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Piteşti.
Toţi membrii clanului implicaţi în traficarea acestei tinere sunt liberi. Nu sunt singurii care au scăpat de închisoare, deşi au condamnări de trafic de persoane.
121 de traficanți au primit condamnări cu suspendare în perioada 2018-2020. 90% dintre ei, în dosare de exploatare sexuală. O parte din decizii au fost date după ce aceştia şi-au recunoscut vinovăţia. “E.M.”