Rectificarea de buget produsă săptămâna trecută a îndulcit oarecum gustul amar al „ciornei” votate în aprilie de Consiliul Local, sub numele nemeritat de „Program de investiţii al anului 2021”. După numărul mare de schimbări intervenite, viziunea de toamnă n-a mai coincis cu cea de primăvară, care a produs un buget încropit în pripă, într-o noapte. Pentru ca, la cântatul cocoşului, să se constate că trapul nebun, în afara termenului legal de prezentare publică, a fost de pomană, întrucât cineva, cu genele lipite de somn, a pierdut pe traseu o investiţie de 8,5 milioane de lei. Şi dă-i, şi luptă la refacerea socotelilor, care au retezat vârtos alte idei ale primăriţei, pentru a face loc finanţării de la Epurare.
Nu trebuie să judecăm aspru ce s-a întâmplat în acest an la buget, fiind vorba despre o conducere începătoare a Primăriei, care a experimentat o misiune grea, îndeplinită cu stângăcie, după cum au arătat cele două rectificări masive, produse în iulie şi octombrie, care au modificat aproape în totalitate ce şi-a propus Executivul, când a pornit la drum cu veniturile şi cheltuielile acestui an.
Departe de a condamna instrumentul rectificărilor de buget, inevitabile în activitatea administraţiei publice, obligate să procedeze astfel. Când Finanţele Publice anunţă alocarea unor sume de la bugetul central, este musai ca Primăria şi Consiliul Local să rectifice bugetul, incluzând banii atât la venituri, cât şi la cheltuieli. La fel, când îţi vin fonduri dintr-un proiect cu finanţare nerambursabilă, pe care vrei să începi să-i foloseşti. Când îţi rămân bani de la o licitaţie, pe care vrei să-i consumi în alt scop. Când primeşti o sponsorizare. Când ai o situaţie de forţă majoră, cum au fost ploile verii, ocazie cu care s-au dislocat nişte ajutoare pentru păgubiţi. Când se defectează o centrală termică la o şcoală, ca să dau un exemplu produs în acest mandat, ca să apelezi la excedent – sursa din care au fost rezolvate urgenţele şi neprevăzutele -, faci rectificare de buget. Când primesc finanţări spitalele sau când obţin venituri şcolile, beneficiarele nu le pot consuma dacă nu sunt trecute prin buget.
Sunt situaţii şi situaţii, care obligă la corectarea a ceea ce Consiliul Local a votat la început de an. Problema apare atunci când „vărzuieşti” lista de investiţii, întrucât asta denotă lipsa flerului celui care le propune, cu riscul de a se trezi, la final de an, că n-a făcut mai nimic. Varianta ideală de lucru este să te ţii de calendarul investiţional, cu mici adăugiri şi eliminări de lucrări sau dotări din cauze obiective. Nu este o exagerare când afirm că, în 2021, jumătate din programul de investiţii s-a modificat în iulie, iar cealaltă jumătate, în octombrie, rezultând, la sfârşit de an, unul nou. Şi, cred eu, mai apropiat de ceea ce pot autorităţile să facă.
Ce n-a funcţionat în primăvară? O echipă de lucru închegată şi motivată să facă un lucru cum trebuie. În cel mai important moment al anului pentru administraţia locală, intenţiile de dezvoltare au fost estompate de acuzaţiile de sabotaj chiar la adresa funcţionării Primăriei. Căci dacă întârzii să aprobi cheltuielile, pui în pericol însăşi funcţionarea instituţiilor dependente de bugetul local. Când am scris în ediţia trecută despre noutăţile aduse planului de obiective ale acestui an, m-a încercat un regret că am învinovăţit-o pe şefa Economicului pentru ratarea momentului redactării şi afişării bugetului. La cât de nerecunoscut a ajuns viziunea de acum o jumătate de an, nu mai contează cine nu şi-a amintit că trebuia îndeplinită această formalitate până la o dată limită, directorul economic şi/sau secretarul… Nu mai contează cine de la Investiţii a uitat de cele 8,5 milioane de lei, omisiune care i-a adunat în biroul primăriţei, într-o zi de sâmbătă lucrătoare de nevoie, pe „proiectanţii” construcţiei bugetare a unui an de probă.
N-am înţeles de ce n-au fost cooptaţi în această sarcină complicată, căci a concepe o listă de investiţii nu e tot una cu a înşira o listă de cumpărături la supermarket, aleşii mai vechi, care au trecut prin aşa ceva. Sau cei care administrează bugete în activitatea lor şi au idee despre a programa încasări şi cheltuieli.
La final de 2021 avem altă listă, mai realistă decât cea chinuită, rezultată în grabă, cu propuneri idealiste, din primăvară. O să mă refer doar la două care mi-au atras atenţia încă de atunci: două D.A.L.I., fiecare cu o prevedere de câte 800.000 de lei, una pentru modernizare de străzi, alta pentru reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în Câmpulung. Când m-am mirat că sumele sunt enorme, mi s-a spus că nici pe departe nu sunt suficiente!
Şi dacă tot nu erau suficiente, s-a umblat la ele la rectificarea din 30 iulie. De la D.A.L.I. pentru străzi s-au luat 150.000 de lei, fiind alte nevoi de onorat. Cât priveşte alocarea de 800.000 de lei de la documentaţia cu apa şi canalizarea, aceasta a suferit următoarea modificare. În loc de una, se propuneau două D.A.L.I., o dată, pentru alimentarea de apă, a doua oară, pentru canalizare. Fiecare documentaţie cu câte 340.000 de lei. La rectificarea din 19 octombrie, cei 680.000 de lei, cât au fost estimate cele două D.A.L.I., s-au scos cu totul de pe listă.
Bâjbâială. Vă mai dau un exemplu. D.A.L.I. pentru „Reabilitarea clădirii Băilor „Kretzulescu” a figurat în buget cu 40.000 de lei. La rectificarea din iulie, s-a renunţat la această sumă în favoarea a 400.000 lei pentru „Reabilitarea ansamblului Băi „Kretzulescu” (parc şi clădiri) – D.A.L.I. şi proiect tehnic. Rectificarea din octombrie a eliminat şi suma, şi obiectivul din planurile acestui an.
Chiar dacă pandemia care ne suflă în ceafă parcă nu ne lasă să gândim mai departe de „Doamne, ce-o mai fi şi mâine?”, îndrăznesc să-mi fac speranţe de un buget reuşit în 2022, care să constituie cu adevărat o direcţie de acţiune pentru Primărie. M-aş bucura ca subiectul să fie perceput la importanţa lui reală, pentru că un program făcut profesionist, pe care îl respecţi, reprezintă dovada că eşti un organizator cu picioarele pe pământ.