Fundaţia Conservation Carpathia a identificat urşii de pe o suprafaţă de 1.200 kilometri pătraţi din Munţii Făgăraş şi împrejurimi în cadrul primului studiu genetic din România. Evaluarea cantitativă a populaţiei de urs cu metode moderne, precum genetica, este primul pas în gestionarea responsabilă a urşilor din ţara noastră.
Fundaţia Conservation Carpathia a finalizat primul studiu genetic de evaluare a numărului de urşi în estul Munţilor Făgăraş, Piatra Craiului, Iezer-Păpuşa şi Munţii Leaota. Au fost recoltate 1.426 de probe de ADN cu o rată de succes a analizelor de laborator de 63%. Au fost identificaţi 283 de urşi, 137 femele şi 146 masculi, iar prin modelare statistică a fost estimată densitatea populaţiei la 17-18 urşi / 100 km pătraţi.
„Metoda genetică de monitorizare a populaţiilor de animale sălbatice este una dintre cele mai relevante şi precise metode care estimează numărul de indivizi de pe o anumită suprafaţă, şi poate analiza dinamica populaţiei în timp şi spaţiu. Spre deosebire de metoda clasică ce se bazează pe măsurarea incertă a urmelor sau pe observaţii directe, genetica oferă o imagine clară asupra indivizilor eliminând posibilitatea de a număra un exemplar de mai multe ori pe diferite fonduri cinegetice. Practic, sunt colectate probe non-invazive de ADN, excremente sau păr, care sunt analizate în laboratoare de specialitate. Astfel de studii obiective reprezintă paşi importanţi în procesul de monitorizare a populaţiei de urşi. Datele ştiinţifice trebuie să stea la baza deciziilor noastre de management, atât pentru a ne asigura că nu pierdem această specie cât şi pentru a înţelege conflictele şi a întări coexistenţa cu oamenii.” a declarat, Ruben Iosif, specialist faună la Fundaţia Conservation Carpathia.
Etapele realizării studiului genetic
În primul rând, într-o astfel de cercetare este delimitată zona de studiu. Aceasta trebuie să fie suficient de mare ca să fie relevantă pentru deplasările mari ale urşilor, care de regulă pot atinge chiar şi 800-1.000 kmp.
Al doilea pas îl reprezintă perioada de eşantionare. Această perioadă trebuie să fie suficient de lungă astfel încât să existe timp pentru colectarea suficientă de probe, dar, în acelaşi timp, suficient de scurtă astfel încât să existe asigurări că populaţia este demografic închisă (nu mor multe exemplare, nu pleacă mulţi indivizi din zona de studiu în timpul cercetării, nu se nasc indivizi noi în timpul studiului). În cazul de faţă s-a lucrat aproximativ trei luni, în perioada de toamnă – august-noiembrie, atât în 2017, cât şi în 2018.
Au fost colectate 700-750 de probe per sesiune de monitorizare. După parcurgerea tuturor văilor şi a muchiilor principale din zona de studiu au fost colectate excremente şi fire de păr pe care urşii le-au lăsat în urmă. În perioada 2018-2019, probele de ADN au fost analizate la un laborator al Universităţii din Ljubljana unde prin secvenţiere de ADN a fost identificată amprenta genetică a fiecărui individ. Astfel, s-a obţinut numărul de urşi observaţi, iar în funcţie de rata de recapturare a acestora a fost estimată mărimea totală a populaţiei studiate.
Acest studiu a fost realizat cu sprijin financiar din partea Fundaţiei OAK, respectiv din partea Comisiei Europene prin Programul Operaţional Infrastructură Mare – Axa Biodiversitate.
Se colectează probe de la atacurile urşilor în gospodării şi identifică urşii problemă
Replicarea acestui studiu după cinci ani va permite înţelegerea tendinţei populaţiei în vederea stabilirii unor politici pe termen lung de protejare a acestei specii şi pentru a diminua conflictele cu oamenii. Fundaţia foloseşte aceste date ştiinţifice pentru a administra conflictele urs-om pe fondurile cinegetice pe care le administrează. De exemplu, colectează probe de la atacurile urşilor în gospodării şi identifică urşii problemă în populaţia deja cunoscută, astfel încât să cunoască magnitudinea problemei înainte de a lua măsuri.
Studiul realizat de Fundaţia Conservation Carpathia oferă recomandări de îmbunătăţire a metodei de monitorizare genetică aplicabile pentru Munţii Carpaţi, fiind un model care poate fi replicat la nivel naţional pentru a estima numărul de urşi şi pentru a identifica cele mai bune tehnici de gestionare a conflictelor om-animale sălbatice.
Prevenţia, cea mai bună soluţie în cazul conflictelor om-urs
Fundaţia Conservation Carpathia coordonează prin entităţile partenere gestionarea a patru fonduri cinegetice folosind metode moderne în folosul conservării speciilor de animale sălbatice din Munţii Făgăraş, însă şi în beneficiul comunităţilor locale şi pentru protejarea acestora în faţa interacţiunilor cu animalele sălbatice. Principiile de bază ale gestionării fondurilor cinegetice menţionate sunt: luarea deciziilor pe fundamente ştiinţifice şi prioritate maximă prevenirii conflictelor om-animale sălbatice. În acest scop a fost înlocuită vânătoarea pentru trofee cu monitorizarea animalelor şi cu intervenţii împotriva animalelor problematice.
„Prevenţia este cea mai importantă acţiune. Iar aici vorbim despre un complex de cauze şi măsuri care trebuie aplicate, printre care menţionăm nevoia urgentă de a opri degradarea sau distrugerea zonelor naturale în care trăiesc urşii, iar respectarea resurselor naturale care le sunt casă sau hrană, este obligatorie. De asemenea, este nevoie de acţiuni concrete mai intense de gestionare a deşeurilor din apropierea pădurilor şi intravilane, fie că vorbim despre gospodăriile din localităţi, fie că vorbim despre marginea drumurilor unde urşii vin să fie hrăniţi de către turişti. O atenţie deosebită trebuie acordată deşeurilor de origine animală, frecvente în gospodării şi mici ferme ca rezultat al activităţilor zootehnice, deşeuri pentru care nu există soluţii viabile de distrugere, aflate la îndemâna gospodarilor şi autorităţilor locale. Şi, nu în ultimul rând, terenurile abandonate din împrejurimile sau chiar din intravilanele localităţilor devin adăpost pentru animalele sălbatice, livezile unde fructele nu se mai culeg sau se culeg prea târziu constituie atracţii irezistibile pentru urşi şi mistreţi. În aceste condiţii, pe lângă folosirea de garduri electrice, sunt necesare măsuri cu caracter socio-economic pentru ca gradul de părăsire a comunităţilor de către tineri să se reducă.”, a declarat, Mihai Zotta, director de conservare la Fundaţia Conservation Carpathia.
Fundaţia Conservation Carpathia şi entităţile partenere lucrează la a preveni prezenţa urşilor în comunităţile învecinate fondurilor cinegetice gestionate de aceasta. Astfel, în ultimii doi ani au fost montate gratuit 31 de garduri electrice, iar principalul rezultat a fost lipsa incidentelor în incintele acestea. Au fost puse bazele a două echipe de intervenţie rapidă care sunt disponibile 24/24, 7/7. Din 2019, acestea au participat la 61 de acţiuni pentru alungarea urşilor din incintele fermelor. De asemenea, au fost oferiţi gratuit 38 de câini ciobăneşti ciobanilor din zona Munţilor Făgăraş şi a fost dezvoltată o fermă de vaci şi oi care sunt oferite sub formă de compensaţie gospodăriilor păgubite.
Cu toate acestea, în ultimii doi ani, echipele de intervenţie au fost nevoite să captureze şi să reloce un urs şi să elimine trei urşi care puneau în pericol vieţile oamenilor şi care au făcut mari pagube în rândul animalelor domestice.