Noul stareţ al Mănăstirii „Negru Vodă” a primit o moştenire delicată de la înaintaşul său, regretatul părinte Serafim Caiea, care, în afara investiţiei de reabilitare capitală a locaşului de cult, avea şi alte motive de frământare. De mai bine de zece ani, Mănăstirea lupta cu autorităţile statului pe linie silvică pentru redobândirea unei suprafeţe de pădure la Rucăr. Din 250 de hectare, n-a reuşit să recupereze decât 30, iar pentru diferenţă a obţinut penalităţi, pentru întârzierea punerii în posesie, la care are dreptul, de la începutul anului 2010. După câştigarea sumei menite să preseze Romsilva ca să predea suprafaţa confirmată de magistraţi, stareţul s-a trezit cu acuze grele în instanţă: rea credinţă, abuz şi refuz nejustificat al terenurilor propuse de autorităţile silvice şi locale. După succesiunea acţiunilor în instanţă, se limpezeşte mai tare motivul consumului interior al celui mai iubit stareţ de la „Negru Vodă”, care s-a prăpădit înainte de a-şi duce planul la bun sfârşit. Mănăstirea „Negru Vodă”, sub conducerea părintelui Ieronim Gheorghiţă, mai are de trecut un hop, la Curtea de Apel, după victoriile de la Câmpulung şi Piteşti, care i-au recunoscut dreptul şi la pădure, şi la majorări de întârziere, până primeşte întreaga proprietate de la Rucăr.
Din 250 de hectare de pădure, Mănăstirea a primit doar 30. Plus penalităţi de întârziere de 182.000 lei
În anul 2010, Comisia Locală de Fond Funciar Rucăr a fost obligată de instanţă să pună în posesie Mănăstirea „Negru Vodă” pe o suprafaţă de 250 de hectare de pădure. Pe alt amplasament decât cel iniţial. Autorităţilor locale li s-a mai impus la acel moment să pregătească documentaţia necesară emiterii actului care atesta calitatea de stăpânitor al aşezământului de cult asupra terenului împădurit de la Rucăr. În urmă cu zece ani, Judecătoria Câmpulung a trasat obligaţii şi pentru autorităţile de la judeţ cu atribuţii în domeniul fondului funciar, cărora li s-a cerut să elibereze titlul de proprietate în favoarea Bisericii. Lista de obligaţii continuă cu cele impuse Ocolului Silvic Rucăr, Direcţiei Silvice Argeş şi Romsilva să predea suprafaţa pe care trebuia s-o primească Mănăstirea.
Perdantele procesului s-au conformat doar pentru 30 de hectare. Pentru diferenţa de 220 de hectare de pădure a fost declanşată, în anul 2015, executarea silită. Măsură atacată fără succes de Direcţia Silvică Argeş şi Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, căci, în cursul anului 2016, au pierdut atât la Câmpulung, cât şi la Piteşti.
Demersul în instanţă al Mănăstirii „Negru Vodă” a mers mai departe, în vederea obţinerii de la cele trei pârâte de penalităţi pentru fiecare zi de întârziere în executarea obligaţiei impuse pe 22 ianuarie 2010. Şi anume predarea celor 220 de hectare. Pe 7 decembrie 2017, instituţiile care trebuiau să pună la dispoziţie pădurea de la Rucăr, Ocolul, Direcţia şi Regia, au fost obligate, în solidar, la plata a 500 de lei, penalităţi pentru fiecare zi de întârziere, până când urmau să transfere Comisiei Locale de Fond Funciar terenul aşteptat de locaşul de cult. Un an mai târziu, s-a fixat şi suma pe care cele trei instituţii o datorau Mănăstirii: 182.000 lei, conform celor stabilite de judecătorul de la Câmpulung, în decembrie 2018.
Regia Naţională a Pădurilor a acuzat Mănăstirea de rea credinţă şi abuz
În primăvara anului 2019, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, prin instituţia din teritoriu, Direcţia Silvică, a chemat în judecată, la Câmpulung, Mănăstirea „Negru Vodă” şi pe primarul Ionel Dulamă, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar Rucăr. Autorităţile silvice au susţinut că Mănăstirea şi Comisia le-au cauzat un prejudiciu de 182.000 lei şi au cerut instanţei să oblige pârâtele să înapoieze suma precizată. Plus cheltuieli de judecată.
Unul dintre aspectele „exploatate” la proces l-a constituit refuzul Mănăstirii de a accepta amplasamentele libere, identificate de autorităţile locale şi silvice de la Rucăr. Amplasamente care măsurau 220 de hectare, cât era nevoie pentru a onora pretenţiile Bisericii. Refuzul adus la cunoştinţa instanţei s-a produs în toamna anului 2015. A urmat şi al doilea, trei ani mai târziu. După ce instituţiile statului au fost obligate să plătească penalităţi Mănăstirii, Direcţia Silvică Argeş a găsit alte trei zone cu pădure disponibile, pe care le-a prezentat celor două comisii, Locală şi Judeţeană şi, bineînţeles, viitoarei proprietare. Care a declinat oferta pentru a doua oară.
Motivul respingerii terenurilor găsite l-a constituit faptul că, după ce au studiat amenajamentele silvice, monahii au constatat că o parte din pădure a fost exploatată. Considerând că şi-a îndeplinit obligaţia, prin variantele înaintate locaşului bisericesc, Regia Naţională a Pădurilor a acuzat Mănăstirea „Negru Vodă” de rea credinţă manifestată prin refuzul cu repetiţie. Şi, mai mult de rea credinţă, Romsilva a lansat către aşezământul mănăstiresc acuze de săvârşire a unui abuz de drept, prin „refuzul succesiv al amplasamentului oferit, cu scopul exclusiv de a obţine penalităţi.”
De acuzaţiile de rea credinţă n-a scăpat nici Comisia Locală de Fond Funciar Rucăr, care n-ar fi împroprietărit Mănăstirea cu un amplasament deja predat sau aflat la dispoziţia ei. Iar teren se pare că mai are, conform unei comunicări a prefectului de Argeş, în suprafaţă de 806,51 hectare, „liber şi nepus în posesie”.
Miza procesului de la Câmpulung, declanşat de Romsilva, a constituit-o un aşa-zis prejudiciu pe care i l-ar fi adus monahia păstorită la acel moment de părintele Serafim Caiea: cei 182.000 lei, pe care Regia a fost obligată de magistrat să-i plătească Bisericii. Acţiunea promovată de Regia Naţională a Pădurilor a fost respinsă de judecătorul din municipiu, întrucât iniţiatoarea litigiului n-a putut dovedi fapta delictuală comisă de Mănăstire şi autorităţile rucărene de fond funciar, prin care să i se fi produs un prejudiciu. Prin urmare, pe 25 noiembrie 2019, Judecătoria a respins manevrele Romsilva de a-şi recupera banii de la instituţia de cult. Mai mult decât atât, Regia a fost pusă la plata a 2.000 de lei, cheltuieli de judecată în favoarea Mănăstirii, care a apelat la serviciile unui avocat pentru a o apăra la proces.
Noul stareţ trebuie să facă faţă procesului ajuns în prezent la Curtea de Apel Piteşti
La începutul anului următor, disputa s-a mutat de la Judecătoria Câmpulung la Tribunalul Argeş, odată cu apelul declanşat de R.N.P. Romsilva – Direcţia Silvică Argeş. Dificultăţile pricinuite de pandemie au lungit până în toamna anului trecut verdictul acţiunii înregistrate pe 29 ianuarie 2020. Magistratul de la Piteşti a tranşat pretenţiile instituţiei statului pe 14 septembrie 2020, când Mănăstirea „Negru Vodă”, reprezentată, de data aceasta, de părintele Ieronim Gheorghiţă, după dispariţia tragică a părintelui Serafim, a avut din nou câştig în instanţă.
La procesul de la Tribunal, Direcţia Silvică a mers pe aceeaşi apărare, care nu i-a adus sorţi de izbândă. Şi anume că locaşul de cult a fost validat, în primăvara anului 2010, cu cele 220 de hectare, în punctul Berevoiul Mic, în urma unei sentinţe civile din 2008. Aşadar, din 2008, se constatase dreptul de proprietate al Mănăstirii asupra pădurii de la Rucăr, reprezentând diferenţa neatribuită faţă de ce a deţinut în momentul naţionalizării. Amplasamentul din punctul Berevoiu Mic era pus la dispoziţia Comisiei Locale de Fond Funciar de către Ocolul Silvic Rucăr, încă din ianuarie 2010. Şi cu toate acestea, Mănăstirea a purces la formalităţile prezentate, care s-au soldat cu plata sumei care a declanşat răfuiala în instanţă, pe durata anilor 2019 şi 2020.
La Tribunal, unde Romsilva a insistat, la fel ca la Judecătorie, pe reaua credinţă a celor de la Mănăstire, se schimbă puţin situaţia, în sensul că monahii au declarat că ar fi acceptat unul dintre amplasamentele propuse, deşi altceva reiese dintr-o adresă din primăvara anului 2018. „Acceptarea amplasamentului a avut loc numai după ce a fost efectuată plata sumei de 182.000 lei, adică după data de 23 ianuarie 2019.”, se menţionează în decizia Tribunalului, având ca sursă rolii.ro.
Apelul Romsilva a fost respins ca nefondat, însă instituţia mai are o cale de atac, pe care deja a exercitat-o, prin recursurile formulate în luna decembrie a anului trecut.
Magda BĂNCESCU