Magda BĂNCESCU
Cu peste 1.000 de infectări, Argeşul continuă galopul săltăreţ către vârful primului val al pandemiei, cu peste patruzeci de cazuri depistate zilnic, graţie testărilor efectuate la Mioveni, Piteşti şi Câmpulung. Alăturarea noului laborator din municipiu – o realizare importantă pentru un orăşel modest, care are ce n-au spitale mult mai mari decât al nostru – a condus la descoperirea tot mai multor infectaţi. Numărul crescut de teste, dar şi răspândirea mai agresivă a virusului în comunitate ne plasează judeţul în partea de sus a clasamentului zonelor cu cei mai mulţi bolnavi din ţară. Mai mult ca sigur, Câmpulungul contribuie vârtos la amplificarea statisticii judeţene de la o săptămână la alta, chiar dacă autorităţile menţin sub tăcere numărul de diagnosticaţi pozitiv, internaţi aici. E adevărat că, la Câmpulung, sunt aduşi de peste tot din judeţ, dar sigur sunt şi din Muscel destui suferinzi din cauza COVID-19. Fiindcă am adus vorba despre transparenţa autorităţilor. De când s-a pornit pandemia, cititorii ne tot ceartă că nu transmitem public câţi cetăţeni sunt cazaţi, din motiv de boală, în centrele de tratament COVID din oraş. Cât timp am avut director de spital deschis la minte, am prezentat această informaţie la fiecare apariţie a ziarului. Pe atunci, numărul internaţilor era într-o limită rezonabilă de 20-25 de persoane, din care confirmate pozitiv, sub 20.
Cum au revenit la putere amintiri funeste ale unui trecut care se încăpăţânează să nu devină istorie, s-a închis robinetul informaţiilor, clar, de interes public. Acum, când toate unităţile devenite centre COVID se plâng de depăşirea capacităţii de internare, era mult mai interesant de ştiut „recensământul” de pandemie al spitalelor noastre. Unde, se pare, la Municipal, s-ar fi depăşit de cinci ori numărul internaţilor din timpul lui Andrei Aron. Iar, la TBC, „noroc” cu strigătul deznădăjduit al doctoriţei Anca Dumitrescu, pe un post naţional de televiziune, unde a povestit că ea şi colegii sunt îngroziţi la fiecare sosire neanunţată a maşinilor de Ambulanţă, neavând unde să-i mai plaseze pe noii pacienţi. Sunt prea mulţi şi într-o parte, şi în cealaltă.
Şi cu cât se împrăştie infecţia mai tare, mai violent se manifestă şi adunătura de cretini, contestatari ai COVID-ului, cu acuzaţii de „mânjire” a presei de către autorităţi ca să scrie despre o boală ireală. Noi, jurnaliştii, care nu facem altceva decât să vă prezentăm o situaţie bazată pe surse oficiale şi să vă îndemnăm la responsabilitate, ne simţim prost să ne văităm, când cei implicaţi în tratarea infectaţilor şi-o iau incomparabil mai rău. Anca Dumitrescu, o persoană cu bun simţ, înainte de alte calităţi umane şi profesionale, s-a trezit, pe româneşte, cu o găleată cu lături neaoşe răsturnată peste cap, doar pentru că a împărtăşit lumii un sentiment normal. După ce că lucrează sub presiune şi luptă cu o maladie necunoscută, să ai de înfruntat o droaie de proşti care au impresia că ceea ce se întâmplă în spitale e figuraţie ieftină… E firesc să te simţi obosit, după eşuate încercări de a convinge prostimea păcălită de politicul aflat în campanie electorală, care, efectiv, sabotează strădaniile medicilor.
Recunoscându-şi epuizarea cauzată mai mult de mentalitatea absurdă a unei naţii nerecunoscătoare, doctoriţa se alege cu un „huo” colectiv, fiind îndemnată să se retragă şi să lase locul unor colegi „odihniţi”. Imbecilism cât cuprinde! Păi, dacă se retrag toţi doctorii scârbiţi de atitudinea românilor turbaţi că nu sunt lăsaţi să se pupe, să se îmbrăţişeze, să încingă hore, „pulbere” de beţi, COVID-ul câştigă. Aţi urmărit, probabil, zecile de reportaje prezentate de televiziunile centrale pe subiectul spitalelor din Argeş, copleşite de lipsa locurilor pentru pacienţii care vin şi tot vin, dar şi de insuficienţa personalului. Secţia de Terapie Intensivă de la Mioveni a rămas fără medici, întrucât cei care erau detaşaţi aici, de la Spitalul Judeţean Piteşti, s-au declarat extenuaţi. După mai bine de trei luni lucrate în tensiune, oamenii cer concediu medical şi chiar au dat dovadă de înţelegere, neluându-l integral. Însă nu mai pot continua în acest ritm. În condiţiile unei crize naţionale de medici, prefectul declara că n-a reuşit să găsească înlocuitori pentru ATI-iştii cărora, la sfârşitul săptămânii, le-a expirat detaşarea la Mioveni. Prin urmare, soluţia a fost de relocare a pacienţilor, unii dintre ei fiind în stare critică, fie în alte judeţe, fie în judeţ, ca să poată fi eliberată secţia de la Mioveni. După prefect, şi şeful judeţului recunoaşte public că Argeşul este pe cota de avarie, fiind condamnat să gestioneze pandemia cu ce are. Mai precis, cu ce n-are, fiind limitat şi la numărul de personal, şi de paturi, şi de terapie intensivă.
Pentru „desăvârşirea” colapsului, în cea mai grea săptămână, cu o creştere galopantă a bolii, demisionează şi şeful DSP Argeş, medicul militar Guiţă. Nişte colegi de la judeţ s-au grăbit să-l readucă în prim-plan, cu titlu de zvon, pe Andrei Aron, care i-ar deveni superior lui Grigore Stănescu şi, după pensionarea sa, peste patru luni, lui Nicolaie Alexe. În timp ce judeţul dă în clocot, la Câmpulung, când nu e hlizeală, e „dat la gioale”, pe seama COVID. Comedia de prost gust cu directorii Spitalului Municipal, numiţi şi demişi de politicieni iresponsabili, a ajuns la actul instalării unui manager căruia starea de sănătate nu-i permitea să revină în funcţie. Cum a acceptat propunerea lui Liviu Ţâroiu de a-l scoate din beleaua în care l-a băgat prefectul, trimiţându-l în concediu de odihnă pe dublul suspendat Alexe, şi-a luat liber, motivat, şi succesorul. A făcut o brânză Ţâroiu punându-l pe Stănescu în funcţie, într-o perioadă teribilă, pe care o gestionează tot directoarele Podea, Cristian şi Cheche, managerul general fiind în concediu medical. Telenovelă de doi lei, care explică apariţia unor slogane noi, de pandemie, menite să crească responsabilitatea românilor: „Poartă creier!” Respectarea regulilor vine de la sine.