La mai bine de o lună de la sosirea la Primăria Câmpulung a unei adrese a Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Argeş, urmată de o comunicare pe acelaşi subiect a Prefecturii Argeş, Primăria Câmpulung face anunţul constituirii Unităţii Locale de Sprijin. Un fel de comandament de luptă cu pesta porcină sau, mai corect spus, un comandament care luptă ca pesta porcină să nu apară în municipiul nostru, unde „coteţăraia” se întinde din marginea Vişoiului, până în buricul târgului, la doi paşi de Primărie. Numai ce l-am auzit pe Liviu Ţâroiu, la dezbaterea publică despre Râul Târgului, vorbind despre cocinile porcilor apropiate periculos de „buza” gârlei, că s-a şi trezit şef al cruciadei autorităţilor cu molima momentului. Nu mai vorbim despre „satele” câmpulungene, dotate cu aproape toată fauna domestică a unei gospodării ţărăneşti.
Cum luptă acest comandament condus de însuşi primarul municipiului? Răspunzând la numărul de telefon 0248.511.037, pe care sunt rugaţi să-l apeleze cetăţenii care îşi suspectează grăsunul din bătătură că s-a îmbolnăvit de pestă. Poftim belea, pe când autorităţile noastre aveau de muncă pentru a se asigura că ursul nu participă şi la deschiderea şcolii, la „Carol I”, acum trebuie să stea cu ochii pe porcii câmpulungenilor!
Dacă suspectaţi că vi s-a îmbolnăvit porcul, sunaţi la Primărie!
Unitatea Locală de Sprijin, ceva care seamănă cu comandamentul de deszăpezire, în sensul că ascultă plângerile cetăţenilor şi le cere să aibă răbdare cât ţin temperaturile scăzute, zăpada şi gheţuşul, vine în ajutorul orăşenilor cu sfaturi. Cel puţin competenţele de sfătuitori ale celor opt membri le depistăm din informarea postată pe site-ul Primăriei despre cum recunoaşte omul animalul bolnav, ce are voie şi ce n-are voie să facă într-o astfel de perioadă de criză. Teoretic, Unitatea Locală de Sprijin trebuie să implementeze măsurile necesare de prevenire a apariţiei unor cazuri de pestă porcină africană. Iar implementarea se face, din câte ne-am lămurit din comunicatul către populaţie, pregătind lumea pentru ce este mai rău.
Pentru consultanţă detaliată, în caz că nu sunteţi edificaţi din avertizarea Ministerului Agriculturii ce aveţi de făcut, vă puteţi adresa direct Unităţii Locale de Sprijin, la numărul de telefon amintit mai înainte, pentru a sta de vorbă cu unul dintre cei opt componenţi ai structurii impuse de Prefectură şi DSV Argeş: primarul Liviu Ţâroiu, care este şi coordonatorul U.L.S., viceprimarul Mărgărin Blidaru, secretarul Ramona Simion, Dan Viorel Şerb, medic veterinar zonal, Dragoş Nicolae, şeful Poliţiei Locale, Liviu Popescu, şeful ADP, Liliana Bâlea, managerul Abatorul Câmpulung, şi Daniel Safta, inspector la Registrul Agricol al Primăriei.
În afară de asigurarea cetăţenilor în privinţa disponibilităţii autorităţilor de a sta de vorbă cu ei, aceştia au la îndemână lista de „acţiuni de combatere şi depistare a pestei porcine”, transmise de ministerul condus de Petre Daea. „Pesta porcină africană este extrem de contagioasă şi mortală pentru mistreţi şi porci domestici!”, avertizează oficialii de la Agricultură. Avertisment care ne priveşte şi pe noi la Câmpulung, unde avem şi porci domestici, crescuţi, repetăm, la o azvârlitură de băţ de Primărie, şi porci mistreţi, care i-au băgat în boală pe proprietarii de terenuri din Mărcuş.
Toamna trecută, Gheorghe Sârbu s-a plâns colegilor consilieri că, pe când lucra la grădina situată la o periferie câmpulungeană frecventată de mistreţi, a fost abordat de cetăţeni exasperaţi să-şi vadă proprietăţile transformate în pârloagă. Alesul şi-a făcut datoria de a anunţa autorităţile executive, dar, din păcate pentru cei pentru care a făcut pe mesagerul în chestiunea râmătorilor cărora nu le mai ajunge Bughea, s-a întors acasă cu veşti proaste. Adică primarul a luat legătura cu asociaţiile de vânători, dar sunt mai neputincioase decât sătenii care s-au apărat la necaz cu furci, cu făclii şi cu gura mare. „Oamenii pe care i-am întâlnit unde munceam mi-au spus: „Domnule dragă, ajută-ne, domnule, că ne-au distrus tot porcii mistreţi! Nu mai este nimic din cauza lor, nici holdă, nici iarbă, nimic, nimic, nimic! În toată zona. Nu numai porcii mistreţi. Mai sunt şi alte animale. Îl rog pe domnul primar să dea mesajul către autorităţile centrale, că trebuie să gestioneze şi acest lucru pentru cetăţeni.”, i-a cerut Sârbu lui Ţâroiu în septembrie, anul trecut. Primarul, ca răspuns la această doleanţă care i-a fost transmisă mai de mult, spunea că a cerut ajutorul vânătorilor grupaţi în asociaţii, dar l-a cerut degeaba. „Şi la noi ajung aceste informaţii privind porcii, urşii şi toate vietăţile. Am luat legătura cu toţi care se ocupă de vânătoare. Sunt atât de neputincioşi că nu fac nimic.”, a fost replica total descurajantă a conducătorului localităţii călcate pe la extremităţi de fiarele codrului.
Un an mai târziu de la ridicatul din umeri în grup al autorităţilor de toate naţiile, cetăţenilor li se transmite o informare, care să-i ajute să se descurce singuri, respectând următoarele reguli: „8Anunţaţi imediat medicul veterinar dacă porcul nu mănâncă şi stă mai mult culcat; dacă are urechile şi coada lăsate în jos, pete roşii în jurul urechilor şi pe abdomen; stare generală proastă, cu febră puternică; evoluţie mortală în două, până la zece zile; 8Limitaţi circulaţia între gospodăriile de la ţară! 8Creşterea porcilor, furajarea şi adăparea se face doar în coteţe. Porumbul, lucerna şi alte vegetale pentru furajare nu se administrează direct din câmp! Există pericolul contaminării câmpului de la mistreţii bolnavi. 8Porcii se contaminează direct, de la alţi porci infectaţi, sau prin alimentarea cu deşeuri din carne de porc contaminată. 8Insectele, spaţiile contaminate, vehiculele, diverse materiale, îmbrăcămintea, încălţămintea contaminată pot transmite şi ele virusul la porcii sănătoşi. 8Este interzisă tăierea porcilor în localităţile unde evoluează boala. Putem extinde astfel focarele şi după luni. 8Se interzice monta directă cu deplasarea porcilor dintr-o curte în alta. 8Se interzice circulaţia, în autovehicule, cu carne, cârnaţi şi alte produse din carne de porc, care nu sunt marcate şi etichetate de către serviciile veterinare. Există riscul de a răspândi boala în toată ţara. 8Utilizaţi echipament separat de lucru şi un recipient cu dezinfectant la intrarea în spaţiul de creştere a porcilor. 8Interzis accesul porcilor în păduri sau în locuri unde pot intra în contact cu porcii mistreţi. 8Este interzisă participarea la târgurile de animale.”
Primarul Marian Toader, de la Lereşti, care realizase o serie de investiţii menite să înlesnească accesul negustorilor şi cumpărătorilor în târgul de la Voineşti, a primit dispoziţie să închidă negoţul cu porci încă de la începutul verii.