Zona din vecinătatea Primăriei Rucăr a trecut printr-o îmbunătăţire a imaginii substanţială, graţie unei investiţii private demarată în 2024, în prezent finalizată. Dezvoltatorul proiectului „Ansamblu Multifuncţional Rucăr” este acelaşi care a pus în operă un Complex multifuncţional de integrare şi dezvoltare socială la Dragoslavele, pe o suprafaţă de aproximativ 4 hectare de teren, prin Fundaţia „Păstorind o inimă de copil”. Iar la Câmpulung, pe ruinele fostei Melana, va realiza cea mai mare investiţie realizată vreodată în zonă: un mega-complex sportiv, cu bază pentru cantonamente şi competiţii naţionale şi internaţionale, recuperare medicală, spaţii de cazare, şcoală, grădiniţă, săli de conferinţe, centre educative, muzeu tematic, zone de relaxare şi agrement, trasee de mobilitate. Cine a avut drum prin Rucăr a sesizat schimbarea pozitivă de lângă Primărie, în continuarea căreia cât ţine trotuarul, până în dreptul străzii Centrul de Plasament Rucăr, care îl întrerupe, se întinde un complex de clădiri proaspăt edificate, care arată foarte bine. Şi arată foarte bine, datorită lor, întregul spaţiu de lângă Primărie, cu atât mai mult cu cât ansamblul este amplasat la marginea DN 73, o şosea cu tranzit intens datorită legăturii cu Braşovul, pe care o asigură.
- Ansamblul cuprinde un dispensar, o reşedinţă şi o sală multifuncţională
Dacă îi întrebi pe oamenii locului cine este proprietarul noilor construcţii încadrate armonios în arhitectura tradiţională a locului, răspunsul sună astfel: „Manu”. Lumea a auzit de „Manu”, aşa cum i se spune investitorului şi la Câmpulung, unde de acţiunile sale de sprijin au beneficiat sportul, sănătatea şi învăţământul. Emanuel Zaharia Niţu este iniţiatorul şi dezvoltatorul celor trei proiecte importante punctate în deschiderea articolului, de la Dragoslavele, Rucăr şi Câmpulung, fie prin compania bucureşteană Damina Solutions, fie prin Fundaţia „Păstorind o inimă de copil”.
Ce a realizat acesta la Rucăr încântă ochiul, întrucât proiectul său imobiliar reprezintă o interpretare într-o manieră modernă a specificului tradiţional, pe care nu-l mai regăseşti nici în construcţiile noi din localitate. Cei care construiesc astăzi case de locuit permanent, case de vacanţă ori pensiuni neglijează frumuseţea arhitecturii muscelene, pe care o căutăm furibund în fotografiile vechi. Căci noul înseamnă „blocuri” fără noimă şi farmec în inima satelor Muscelului, unde se mai păstrează, ici-acolo, fărâme din trecut.
În execuţia proiectului „Ansamblu Multifuncţional Rucăr” se simt grija şi respectul pentru specificitatea construcţiilor tradiţionale şi aici se cuvine a menţiona meritul echipei Arhitecţi Asociaţi, cărora le aparţine viziunea transpusă în practică.
Portalul firmei de arhitectură menţionate conţine câteva imagini din etapa de proiect a investiţiei, respectate cu acurateţe în realizarea concretă a gândirii arhitecţilor care au colaborat, pentru a oferi comunităţii rucărene un ansamblu de clădiri, care să nu facă notă discordantă cu imobilele emblematice ale comunei. Ca o paranteză, chiar avem o curiozitate legată de cât de tare se va conforma caracteristicii locului Căminul Cultural aflat în lucru, investiţie a Primăriei, pe care o parte dintre aleşii locali şi-au dorit-o după asemănarea Casei Băjan. Adică să se simtă influenţa Casei Băjan – poate, cea mai frumoasă clădire din Rucăr – în aspectul viitorului stabiliment cultural al Rucărului.
Ansamblul Multifuncţional Rucăr se adaptează într-o manieră plăcută particularului zonei de Nord a Muscelului, atât prin design, cât şi prin materialele folosite. „Proiectul pentru „Ansamblul Multifuncțional Rucăr” se bazează pe integrarea armonioasă a unui dispensar, a unei reședințe și a unei săli multifuncționale într-un cadru natural. Ansamblul este gândit ca un spațiu care să sprijine crearea unei comunități active și coezive, oferind funcțiuni si facilități pentru sănătate și pentru activități sociale.”, sunt informaţii oferite de echipa de arhitecţi care a executat proiectul: Alexandru Popescu, Monica Păduraru, Cătălina Mircescu, Silvia Pleșea, Ana Iacob, Miruna Mihaela Marincaș, Otilia Popescu, Andreea Ștefania Stoica Popescu.
Câteva referinţe despre cele trei construcţii: dispensar, cu demisol + parter + mansardă (460 metri pătraţi); reşedinţă, cu parter + mansardă (200 metri pătraţi); sală multifuncţională, cu demisol + parter + un etaj (500 metri pătraţi). În total, 1.160 metri pătraţi de construcţii.
Alexandru Popescu este şi arhitectul de concept al proiectului bazei sportive de la fosta Melana. El l-a însoţit, la dezbaterea publică a Planului Urbanistic Zonal al investiţiei, pe managerul de proiect Iancu Durău, care a punctat, fără a nominaliza, cele două proiecte însemnate din afara Câmpulungului. „Investitorul este oarecum al zonei, nu este prima investiţie şi nu va fi nici ultima investiţie în această zonă. Are cel puţin două investiţii mari finalizate în zonă. În afară de investiţia de faţă, mai avem două proiecte foarte mari în diverse etape de concept. În anii viitori o să auziţi şi despre proiectele respective.”, spunea managerul de proiect Iancu Durău.
Cele două mari investiţii mari finalizate în Muscel sunt cele de la Rucăr şi Dragoslavele, un exemplu de reuşită acolo unde administraţiile locale nu pun „beţe în roate”. Cazul comunei Schitu Goleşti, care a şocat în momentul în care unui antreprenor potent financiar i s-a dat cu tifla fără motiv. Însă nici Câmpulungul nu este lipsit de agitatorii săi, care nu s-ar da înapoi să blocheze iniţiative private cu potenţial de dezvoltare a municipiului.