Rezultatele simulării Evaluării Naționale, desfășurată la începutul săptămânii trecute pentru elevii de clasa a VIII-a, aduc o imagine aparent pozitivă pentru județul Argeș, dar ascund, în același timp, probleme grave care nu pot fi ignorate. Potrivit datelor oficiale, 72,66% dintre elevi au obținut medii de trecere, procent care situează județul peste media națională atât la Limba și literatura română, cât și la Matematică. Mai exact, promovabilitatea a fost de 74,68% la Română și 69,25% la Matematică, dintr-un total de 4.889 de elevi înscriși. Dintre aceștia, 4.545 au participat la proba de Limba română, iar 4.521 la Matematică.

Zece școli cu promovabilitate zero
Inspectorul școlar general adjunct al ISJ Argeș, Cătălina Dumitrașcu, a declarat că județul se numără printre primele din țară în ceea ce privește ponderea notelor de 9 și 10 la Matematică, ceea ce confirmă existența unor performanțe deosebite. Cu toate acestea, dincolo de aceste rezultate încurajatoare, realitatea din teren este mult mai nuanțată și, pe alocuri, alarmantă. În mai multe unități de învățământ din județ, niciun elev nu a reușit să obțină media 5 la niciuna dintre disciplinele de examen – Limba română și Matematică. Situația ridică semne serioase de întrebare cu privire la nivelul de pregătire al elevilor, dar și la resursele și condițiile din aceste școli. Unitățile de învățământ în care promovabilitatea a fost zero sunt:
Școala Gimnazială „Radu Golescu”, Ștefănești
Școala Gimnazială „Vladimir Streinu”, Teiu
Școala Gimnazială Coșești
Școala Gimnazială Glâmbocata
Școala Gimnazială Nămăiești
Școala Gimnazială Nr. 1 Bughea de Sus
Școala Gimnazială Bădeni
Școala Gimnazială Brătia – Ciomăgești
Școala Gimnazială Hârsești
Școala Gimnazială Tufanu

La Nucșoara, niciun elev nu s-a prezentat la simulare
Un caz extrem, care ar trebui să pună pe gânduri autoritățile, este cel al Școlii Gimnaziale „Toma Arnăuțoiu” din Nucșoara, unde niciun elev nu s-a prezentat la simulare. Absența totală a elevilor de la un examen de o asemenea importanță este, în sine, un semnal de alarmă major privind implicarea, motivația sau poate chiar accesul la educație. Simularea din această primăvară a avut loc într-un context tensionat la nivelul sistemului de învățământ, existând chiar momente în care desfășurarea acesteia a fost pusă sub semnul întrebării. Acest context nu poate fi ignorat atunci când analizăm rezultatele, însă nu poate constitui o explicație suficientă pentru discrepanțele majore dintre școli. Avem, fără îndoială, elevi de excepție, rezultate de top și motive de mândrie. Dar, în același timp, există și copii care nu reușesc să atingă pragul minim de promovare, iar în unele cazuri, comunități școlare întregi par să rămână în urmă. Această realitate impune mai mult decât simple constatări statistice. Este nevoie de intervenții concrete, de sprijin direcționat către școlile vulnerabile, de implicare reală din partea autorităților și de soluții care să reducă decalajele din sistem. Simularea nu este doar un exercițiu, ci un indicator clar al nivelului de pregătire și al problemelor existente. Iar atunci când, în unele școli, niciun elev nu reușește să promoveze, nu mai vorbim despre excepții, ci despre o problemă sistemică ce necesită acțiuni urgente. Alex Barbu