Două intenţii de investiţii private au picat, pe 24 februarie, respectiv 17 martie 2026, din cauză că aleşii locali de la Schitu Goleşti s-au opus dezmembrării unor terenuri din păşunile comunale, pentru a le concesiona solicitanţilor. Motivul: izlazul trebuie să rămână pentru păşunat. Deşi, din câte am aflat din discuţiile tensionate purtate la cele două şedinţe, în comună n-ar mai fi decât 100 de bovine în bătăturile localnicilor. Iar suprafaţa pajiştilor, faţă de acum trei decenii, când oamenii aveau 500 de vite, a crescut, prin preluarea unor terenuri de la fosta Întreprindere Minieră. Aşadar, cu incomparabil mai puţine animale, dar cu imaşuri mai generoase, consilierii locali nu s-au îndurat să renunţe la un hectar în punctul Stejeriş şi la un hectar şi jumătate în punctul Ciocănei, ca să ajute doi întreprinzători să dezvolte activităţi particulare. Unul dintre cei prejudiciaţi de votul nefavorabil este deţinătorul parcului de agrement „Arca lui Noe”, care vrea să adauge o „extensie” celui deschis pe 1 iunie 2025. Mare mirare că s-a putut construi fabrica Fontana, pentru care a fost nevoie, de asemenea, de suprafeţe din izlazul comunei, la cât de obtuză este mentalitatea reprezentanţilor comunităţii, care au impresia că, respingând planurile de afaceri generatoare de taxe şi impozite, sabotează procentele electorale ale şefului Executivului! Dar, pesemne, când s-a înfiinţat matriţeria, erau în Consiliul Local oameni mai deschişi la minte decât actualii, care, din câte a lăsat primarul Tudorel Vasile Miriţă să se înţeleagă, recidivează, în această primăvară, la dat cu piciorul şansei de a aduce bani la buget.
- Dacă s-ar fi aprobat dezmembrarea a 1,6 hectare pentru Satul Pitoresc, asociaţiei îi rămâneau aproape 10 hectare pentru păşunat, la Ciocănei
De la şedinţa din 24 februarie 2026, Diana Lupaş, soţia lui Claudiu Lupaş, dezvoltatorul parcului de distracţii din satul Lăzăreşti, şi mama ei au plecat încrezătoare că acordul de principiu obţinut din partea consilierilor le deschide calea concesiunii a 1,6 hectare din izlazul Ciocănei, pentru a realiza ceva similar în continuarea „Arcei lui Noe”. De unde! La şedinţa extraordinară din 17 martie 2026, când propunerea de dezmembrare a ajuns pe ordinea de zi, consilierii s-au abţinut masiv, inclusiv colegii de partid, de la PSD, ai Dianei Lupaş. Iar doi dintre aleşi, culmea, oameni tineri, care ar fi trebuit să manifeste deschidere către dezvoltare, au fost total împotrivă.
Atât în februarie, cât şi în martie, a venit înaintea aleşilor, pe care i-a avertizat cu contestarea hotărârilor de Consiliu şi cu demisia din conducerea Asociaţiei Utilizatorilor Păşunilor Comunale şi a Crescătorilor de Animale din Schitu Goleşti, preşedintele Florian Ghebaru. Care n-a cedat până când a obţinut ceea ce a dorit: voturi de respingere a propunerilor de dezmembrare lansate de primarul Miriţă în sprijinul celor doi investitori. Prin urmare, consilierii au “capitulat” în faţa presiunii electorale din partea cetăţenilor întărâtaţi că rămân cu vacile, oile, caprele şi caii în curte dacă nişte suprafeţe neînsemnate, raportat la restul destinat păşunatului, vor fi dislocate în scopul unor activităţi fără legătură cu creşterea animalelor.
Cel mai probabil, politicienii din Consiliul Local au gândit că mai multe voturi scot de la cetăţenii care mai au o cornută în ogradă decât de la doi afacerişti, dintre care unul este din Câmpulung, cel servit cu o respingere categorică în februarie.
Poziţia primarului, pro-dezvoltare, pro-dezmembrare şi pro-concesionare, a arătat astfel pe subiectul „Ciocănei”, de care era interesată familia Lupaş – Eftene. „Ați dat un acord de principiu să măsurăm acea suprafață solicitată, în februarie, de SC Satul Pitoresc SRL, aflat în partea malului stâng al izlazului Ciocănei, acel izlaz pe partea stângă a Râului Bughea. Era nevoie de această actualizare, va trebui cumva să actualizăm și pe malul drept, care este mult mai mare. Suprafața totală este de peste 11 hectare, iar lotul care face obiectul acestei dezmembrări și care este solicitat de societatea care vrea să dezvolte acolo o zonă de agrement este de 1,6 hectare. Diferența de 9,9 hectare rămâne disponibilă pentru asociație. Ca principiu general, eu am fost întotdeauna și trebuie să-mi mențin linia pentru dezvoltare și facilitarea celor care vor să dezvolte. (…) Administrarea domeniului public și privat comunal este atributul Consiliului Local. Eu cred că primarul și Consiliul Local trebuie să-i ajute și pe cei care vor să dezvolte și alte activități, care pot fi benefice, în general, pentru comunitate.”, a precizat primarul Tudorel Vasile Miriţă, la şedinţa din 17 martie 2026, în argumentarea proiectului de hotărâre de dezmembrare din izlazul total a suprafeţei cerute de firma Satul Pitoresc, care administrează parcul „Arca lui Noe”.
- Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Animale a presat până când a obţinut hotărâri de respingere a solicitărilor întreprinzătorilor
Florian Ghebaru, preşedintele asociaţiei, care n-a bătut degeaba drumul la Primărie de două ori, în două luni consecutive, a reluat în martie aceeaşi justificare din februarie.
„Conform Legii pajiștilor, O.U.G. 34/2013, la articolul 5, alineatul 1, pajiștile se folosesc pentru pășunatul animalelor și producerea de furaje. 2: Se interzice scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiștilor din extravilanul localităților. 3: Prin excepție de la prevederile alineatului 2, scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiștilor situate în extravilan se poate face cu avizul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru: amplasarea obiectivelor de interes național, județean sau local, declarate de utilitate publică, în condițiile legislației în vigoare; înființarea de noi capacități de producere a energiei regenerabile, care să nu afecteze buna exploatare a pajiștilor; suprafața ocupată cu pajiști permanente se poate utiliza în sistem dual, atât pentru pășunatul animalelor și producerea de furaje, cât și pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile.”, a citat acesta dintr-o lege, care nu împiedică administraţia publică locală să-i sprijine pe solicitanţii obligaţi să parcurgă o procedură anevoioasă, dacă doresc să se dezvolte pe terenuri publice cu această destinaţie.
„Această dezmembrare o consider ilegală, a continuat Florian Ghebaru. Aceste pășuni comunale sunt ale crescătorilor de animale. Trebuie să stați de vorbă cu ei… sunt de acord, nu sunt de acord. Acești cetățeni ai comunei își plătesc dările, sunt oameni muncitori, sunt crescători de animale, aceasta este ocupația românilor de 2000 de ani. Eu nu știu cu ce vă încurcă aceste pășuni, cu ce vă deranjează?! Ce mari locuri vreți să creați? Dumneavoastră luați dreptul la pășunat al cetățenilor. Este un drept câștigat de 150 de ani, de pe timpul lui Cuza. Nu mai aveți terenuri ca să le mai dați? Eu cresc animale, pentru că eu am o dragoste pentru animale din naștere. O am de la moși-strămoși. Alții cresc animale de nevoie. Își trăiesc viața pe urma unei vaci, sau a unei oi, sau a unui porc, sau găini. Sau ce are… capră, cal. Cu de la cine putere veniți dumneavoastră ca să dezmembrați? Nu întrebați pe nimeni treaba asta?”
Ce doreşte Florian Ghebaru? „Aceste pășuni, pajiști permanente, cum se numesc în lege, să rămână așa cum le-am moștenit, pentru domeniul public și în interes public. Nu în interes privat. Dacă această dezmembrare va trece, e problema dumneavoastră, eu îmi dau demisia din funcția de președinte. Se desființează, se fac alte alegeri, se fac alte compromisuri. Eu nu merg mai departe.”, a jucat acesta o carte convingătoare.
Întrebat cum stă asociaţia cu efectivul de animale, acesta a replicat: „Asociația are un număr suficient de bovine pentru încărcătura pe suprafață. 100 de bovine. Membrii asociației au în jur de 1.300 de ovine, înregistrate în Registrul național al exploatațiilor. Nu i-am pus la socoteală pe cei care au cinci, zece, douăzeci de oi, pentru că aceștia nu le au înregistrate. Nu au niciun beneficiu chiar dacă le înregistrează. Asta înseamnă crotaliere. Aceste 1.300 de oi – dumneavoastră ne luați din suprafață – noi nu avem unde să pășunăm cu ele. Singurul care are unde să pășuneze este Lobodan, cu 600 de oi, care pășunează pe 39 de hectare.”
- Fostul viceprimar susţine că asociaţia n-a îngrijit niciodată terenul pe care îl cere Satul Pitoresc
Potrivit primarului Miriţă, suprafața pășunilor comunale din Schitu Goleşti a crescut, în decursul ultimelor trei decenii. „Primăria și Consiliul Local trebuie să asigure condiții normale și suficiente pentru pășunatul animalelor, dar tot atât de adevărat este, dacă poate, să creeze niște facilități pentru dezvoltarea unor afaceri și crearea unor locuri de muncă. Primăria poate să ofere pe o pășune comunală – nu în suprafață foarte mare – loc de dezvoltare și pentru altceva, în condițiile în care suprafața totală a pășunilor nu scade. Cel care va construi, dacă va construi vreodată acolo, este clar că fără un dosar de scoatere din circuitul agricol niciodată n-o să reușească.”, a precizat şeful Executivului în replică la aşa-zisa ilegalitate cu care a defilat, în mod repetat, preşedintele asociaţiei.
„Consider că acest punct nu are o bază juridică și un temei legal. Eu susțin în continuare ca aceste pășuni să rămână ale cetățenilor localității Schitu Golești, pentru pășunat. Nu să le schimbăm destinația.”, a insistat Ghebaru, căruia i-a ţinut isonul unul dintre consilieri: „Dacă dăm bucată cu bucată, noi, ăștia cu animale, unde mai mergem? Mergem pe drum. Nu trebuie să avem și noi pajiștile noastre?” Şi au, după cum a explicat primarul, suficient teren.
„Pe cei care pășunează ilegal tot timpul îi împingeți peste râu. În Rudărie a crescut numărul de oi. Când am trecut, săptămâna trecută, pe acolo, era plin de oi, pe partea aceea, sub cantonul de la rudari.”, s-a plâns preşedintele asociaţiei. „Şi de capre.”, a fost completat din sală. „Dezmembrăm, strângem și îi băgați pe toți peste noi în partea cealaltă. Nu mai vorbesc despre caii care pășunează. Ne strângeți, ne strângeți, o să vină și altul și, cum i-ați dat unuia, o să dați și celuilalt! (…) Lăsați-ne teritoriile pe care le-am moștenit așa cum sunt. Să le păstrăm pentru cetățeni, nu pentru cine considerăm noi, unul și altul, că li se cuvin. Să rămână ale cetățenilor. Așa, bune, rele, cum sunt ele.”, a pledat Ghebaru, intrat într-un dialog încins cu fostul viceprimar Iulian Duţă, la dezbaterea din 17 martie 2026.
„De câte ori ați făcut curățenie pe acest teren? Opt ani, Primăria a făcut mereu curățenie, cu oamenii de la Primărie! Nu-mi spuneți că ați făcut, n-ați fost niciodată acolo!”, a răbufnit Iulian Duţă. „Nu sunt obligat să curăț mizeria pe care o face Rudăria acolo. Răspundeți de ea. Este pe marginea gârlei. Este obligația dumneavoastră să faceți curățenie acolo. Ca vice care ați fost, în fiecare zi, trebuia să vă duceți să convingeți oamenii, în fiecare dimineață, la ora șapte trebuia să fiți acolo, în Rudărie, să stați cu ei de vorbă să nu mai arunce gunoi.”, i-a răspuns Ghebaru.
„De undeți știți că n-am făcut?” „Păi, nu se vede mizeria?!” „Eu asta vreau să spun, că n-ați făcut nicio curățenie acolo! Cum vreți să folosiți un teren pe care n-ați făcut curățenie?!”, a continuat discuţia pe un ton ridicat fostul viceprimar.
- Reprezentanta Satului Pitoresc a povestit cum au fost intimidaţi şi jigniţi în urmă cu doi ani, din acelaşi motiv
În apărarea lui Florian Ghebaru a intervenit Eduard Nicoară, consilier local PNL, care n-a fraternizat cu iniţiativa primarului: „Oamenii din comună și din zona respectivă sunt de acord cu dezmembrarea? Au mai fost discuții și oamenii nu au fost de acord. Dacă dumneavoastră hotărâți în Consiliu să votați, să mergeți să le explicați oamenilor de ce ați votat! Cu toții căutăm, când mergem la supermarketuri și la piață, să cumpărăm marfă bio. Cum încurajăm noi crescătorii de animale și cum putem procura bio dacă noi ne înstrăinăm terenul?!”
Acelaşi Nicoară a avut o poziţie potrivnică şi cu câteva săptămâni înainte, la şedinţa din februarie: „A fost o situație în care au vrut să preia odată domnii și s-au adunat anumiți oameni care s-au împotrivit. Dacă o să fie ploi mai abundente, crescătorii de animale unde o să pășuneze dacă nu pot traversa Râul Bughea, ca să pășuneze pe izlazul mare?” „În unitatea militară, la „Arca lui Noe”.”, s-a exprimat ironic Ghebaru.
„Le duc în urzicile alea?!”, a intervenit Iulian Duţă. „Bineînțeles, le aduc în urzicile alea, dacă nu, le aduc la dumneavoastră acasă. Vacile nu pot să treacă.”, a susţinut Nicoară. După schimbul de replici cu Nicoară şi Ghebaru, Duţă a părăsit şedinţa din 17 martie 2026, conştient că votul său nu ajută hotărârea de dezmembrare, tratată cu un refuz majoritar. Adică n-a primit decât un vot favorabil, restul – şase abțineri, doi împotrivă – blocând planul Satului Pitoresc.
„Să înțeleg că nu a trecut., a precizat, înainte de a părăsi sala, mama Dianei Lupaş, care reprezintă firma solicitantă. Dacă în comuna asta stăm în discuția domnului Ghebaru, care este un venetic al acestei comune și el nu vine să pască vacile la noi, la Lăzărești, el își paște vacile acolo. Și a domnului Nicoară care, de data trecută, a zis că s-au împotrivit cetățenii acestei comune. Nu este adevărat! Au venit atunci în izlaz, acum doi ani… A venit cu o gașcă de… să nu mai vorbesc, ca și cum ne-ar fi executat. Mai rămânea să vină cu niște mitraliere. Au venit cu o mașină, din care s-au dat jos, ne-au făcut, ne-au jignit. Nu asta este opinia cetățenilor din satul Lăzărești. Dumnealui n-ar trebui să vorbească, pentru că stă pe un loc cald la Fontana datorită lui Lupaș. Locuitorii acestei comune nu stau în opinia lui Ghebaru, care a venit de unde a venit, și în opinia lui Nicoară. Și le mulțumesc domnilor consilieri și de la PSD, și celorlalți, că au votat împotrivă.”
Dezamăgit de verdict, pe care l-a anticipat din februarie, când a picat la vot un proiect similar, primarul Tudorel Vasile Miriţă a punctat o realitate evidentă. „Beneficiile, oricum le-ai vedea, nu se compară. Din toate punctele de vedere! Mai ales în condițiile în care… hai să fim serioși! Eu nu cred că șeptelul de animale la Schitu Golești, mai ales pe partea de animale mari, este în creștere. Eu nu pot decât să constat că, în ultimii ani, noi, în loc să găsim soluții să aducem mai mulți bani la buget – și vă dau exemplu: un milion de lei l-am pierdut atunci când puteam să vindem la Electromec -, încercăm să găsim o cale să nu realizăm niște venituri suplimentare.”, a încheiat şeful Executivului.