În acest moment, la Direcţia Judeţeană de Mediu Argeş sunt în derulare formalităţile care preced procesul de demolare a Uzinei Electrice, de pe Drumul Uzinei, către Poienarii de Muscel, o ruină căreia nu s-a găsit nicio utilitate în deceniile scurse de când n-a mai servit la nimic. Firma MBG Ambient Standard SRL, din Bucureşti, a depus la instituţia din Piteşti solicitarea de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Demolare corpuri de clădire C1 şi C2 – Uzina Electrică”. Din memoriul de prezentare întocmit de expertul Mariana Ionescu aflăm amănunte despre lucrarea pentru care se întreprind aceste pregătiri. Clădirile propuse pentru desfiinţare sunt construcţia edilitară şi industrială, cu o suprafaţă de 2.079 metri pătraţi, fosta Uzină Electrică, şi o anexă de 137 metri pătraţi, situate pe un teren intravilan de 28.992 metri pătraţi, proprietatea societăţii bucureştene, care l-a dobândit în luna mai a anului trecut.
- „Realizarea proiectului de investiție propus va determina dezvoltarea urbanistică a zonei”
Primăria Câmpulung a eliberat certificatul de urbanism în acest scop pe 24 octombrie 2025. Potrivit acestui document, „imobilul (…) este situat în vecinătatea bunului cultural „Castrul auxiliar Câmpulung – Jidova 1”, înscris în Lista Patrimoniului Mondial (LPM UNESCO), ca parte a bunului cultural serial „Frontierele Imperiului Roman-Dacia”, având un impact vizual asupra monumentului UNESCO.”
Destinaţia actuală a imobilului este aceea de industrie dezafectată. Activităţile permise în această zonă sunt: unităţi industriale, agroindustriale şi funcţiuni complementare acestora. „Terenul nu este subtraversat de conducte magistrale de apă, canal sau gaze”, dar „este traversat de LEA 110 KV Schitu Goleşti – Câmpulung şi L20KV Schitu Goleşti – Jugur.”
Potrivit documentaţiei din care am extras aceste informaţii, cele două corpuri care vor fi desfiinţate, ambele având regimul de înălţime parter, au fost edificate în anul 1950.
Câteva referinţe despre construcţia principală. „Forma actuală a clădirii C2 – Uzina Electrică, în plan, este regulată, dimensiunile încadrându-se într-un dreptunghi cu laturile de 52,87 m x 40,92 m. Sistemul constructiv: este compus din fundaţii de beton. Suprastructura este alcătuită din sistem prefabricat de beton armat (stâlpi, grinzi) şi pereţi de beton monolit, cu grosimi nominale de aproximativ 30-35 cm. Acoperişul este de tip şarpantă şi arc din beton armat monolit şi elemente prefabricate tip planşeu cu nervuri. Din cauza degradărilor vizibile ale sistemului constructiv şi a faptului că, din punct de vedere funcţional, nu mai corespunde cerinţelor beneficiarului, ansamblul format din cele două construcţii este propus spre demolare.”
Memoriul prevede că „toate lucrările de demolare prevăzute de proiect se vor face în soluţia „bucata cu bucata”, „element cu element, de sus în jos”, „nivel cu nivel, începând cu acoperişul, fiind cu totul interzisă demolarea concomitentă pe două sau mai multe niveluri de pe aceeaşi verticală sau începerea demolării de la baza construcţiei. Aceste lucrări de demolare se vor realiza, de regula, în ordinea inversă de realizare a construcţiei.”
„Lucrările de desfiinţare vor începe numai după: obţinerea autorizaţiei de desfiinţare; întreruperea instalaţiilor; montarea schelelor necesare; montarea împrejmuirilor şi semnelor de avertizare pentru pietoni şi vehicule.
Se poate începe demolarea în următoarea ordine: se demontează obloanele sau ramele metalice; se scot bucăţile de pardoseli şi suportul pardoselilor, se sortează pe tipuri şi dimensiuni şi se evacuează din clădire; se demontează bucăţile mari de grinzi de beton căzute de pe reazeme şi se evacuează din clădire.
În această etapă, când în imobile au rămas doar pereţii, planşeele, scările, şarpanta şi învelitoarea, se procedează astfel:
1.Demolarea învelitorii începe întotdeauna prin demontarea tinichigeriei-jgheaburi, glafuri şi partea de sus a burlanelor.
2.Şarpanta se demontează în următoarea ordine: pane, grinda de coamă, cosoroabe, cleşti, contravântuiri şi popi. Lucrările sunt efectuate de dulgheri şi lăcătuşi, ajutaţi de necalificaţi instruiţi.
3.Se demontează apoi zidăria şi pereţii de beton armat. Cărămida se evacuează pe jgheaburi sau prin purtare directă.
4.Se demontează planşeele. La cele din beton, se va folosi picamerul procedându-se ca la terase.
5.Terasele se vor tăia de-a lungul peretelui scurt cu ajutorul picamerelor, în bucăţi a căror greutate să fie mai mică decât capacitatea de ridicare a macaralei. Terasa se va evacua astfel bucată cu bucată. Lucrările se vor executa de personal calificat.
6.După evacuarea planşeului, se va trece la demolarea zidăriilor etajelor respective, cu ajutorul schelelor pe capre aşezate la sol pentru clădiri cu regimul de înălţime parter.
7.Demolarea zidurilor se va face pe înălţimi egale pe tot frontul de lucru sau cu diferenţe de nivel de cel mult un metru, pentru a evita prăbuşirea unor porţiuni de zid.
8.Cărămizile nu vor fi depozitate pe schele sau planşee, ci se vor evacua imediat prin jgheaburi, la sol, unde se curăţă şi se stivuiesc.
9.Se vor demola apoi fundaţiile, mecanizat, cu respectarea normelor de tehnica securităţii muncii. Acestea pot rămâne parţial îngropate sub nivelul terenului dacă nu împiedică realizarea fundaţiilor noi.
10.După demolarea totală, se va evacua restul de materiale existente pe şantier în locuri special amenajate.”, redăm câteva fragmente din memoriul de prezentare.
Întreprinderea proiectului este justificată prin: existenţa unui fond de construcţii cu vechime mare, cu durata de viață depășită, care nu mai corespunde exigenţelor tehnologice actuale; aspectul vizual neplăcut în zonă comparativ cu vecinătățile, strategia adoptată de titularul proiectului cu privire la schimbarea funcțiunilor existente pe amplasament; potențialul ridicat de dezvoltare a zonei datorită avantajelor pe care le prezintă orientarea și apropierea față de centrele de interes ale municipiului Câmpulung.
„Realizarea proiectului de investiție propus va determina dezvoltarea urbanistică a zonei prin implementarea unor funcțiuni care vor pune în valoare peisajul urban actual, având ca obiectiv ridicarea standardului zonei prin: creșterea accesibilității și permeabilității zonei; eliminarea discontinuităților spațiale și a funcțiunilor incompatibile; generarea unor noi obiective care să contribuie la definirea spațială a arealului studiat; trasarea sau remodelarea traseelor existente corespunzătoare căilor de circulație – realizarea conexiunilor rutiere, amenajarea circulației carosabile și pietonale.
Avantajele evidente ale unei astfel de dezvoltări sunt asigurate de accesibilitatea tehnică şi financiară la infrastructurile aflate în proximitate (căi de comunicaţie, reţele de alimentare cu energie, apă, canalizare, etc.). Terenul în zona propusă pentru realizarea proiectului are un potențial evident pentru dezvoltarea funcțiunilor propuse, fiind amplasat într-o zonă aflată într-o continuă dezvoltare.”, mai prevede documentaţia transmisă instituţiei de mediu.