Ceea ce ar trebui să fie o binecuvântare pentru o localitate istorică, aşa cum este Rucăr, în realitate, este o pacoste pentru administraţia locală. Care este obligată să protejeze măcar păstrând distanţa minimă de 200 de metri în jurul monumentelor istorice, care constituie aria de protecţie, atunci când întreprind sau aprobă investiţii publice ori private. Aşa sună teoria, contrazisă permanent de practica „fiecare face ce vrea”, asta însemnând „bălţarea” ori chiar distrugerea lor ireparabilă. Rucăr are o bogăţie de cruci vechi, pe care o parte dintre consilierii locali nu dau „doi lei”, în ciuda faptului că reprezintă o moştenire fără preţ a localităţii. Câmpulung este fratele mai mare al Rucărului la capitolul dezinteres, care, de lăudat, se laudă cu zestrea de cruci votive, pentru care n-a făcut absolut nimic să le protejeze. Nici nu îndrăznim să spunem să le restaureze.
Aleşii de la Rucăr, în schimb, ne întrec la capitolul indiferenţă, ca să n-o spunem de-a dreptul „ignoranţă”, fiind, pur şi simplu, indignaţi că unuia dintre ei îi arde de asemenea „urgenţe” cu vârsta măsurată în secole. Campania pe care a întreprins-o pe Facebook un consilier local are la bază documentele pe care i le-a pus la dispoziţie redacţia ziarului Evenimentul Muscelean, constând în fotografii şi fişe întocmite de Comisiunea/Direcţia Monumentelor Istorice.
- Redacţia ziarului nostru a găsit în fototeca istorică a I.N.P. documente extraordinare privitoare la bătrânele cruci ale Rucărului
Subiectul venerabilelor cruci care străjuiau odinioară puncte strategice din comună a fost atins în treacăt, la şedinţa Consiliului Local din 20 ianuarie 2026, în cadrul discuţiei despre P.U.G.-ul lălăit şi para-lălăit, de li s-a acrit tuturor aşteptând după el. În acest context, primarul Ion Pîrnuţă a făcut următoarea remarcă: „În primul rând, stăm prost cu studiile arheologice şi apoi cu monumentele istorice. Avem nu ştiu câte cruci recunoscute.”, spunea şeful Executivului, întrerupt de consilierul Gabriel Idor: „Pentru studiul istoric, în afară de cruci, trebuie avute în vedere şi casele vechi.” „Nici nu mă interesează ăstea, pe mine mă interesează să-mi iasă P.U.G. odată!, a replicat primarul. A venit acum o hârtie pentru Urbanism, potrivit căreia să fim foarte atenţi, la orice cruce se cer descărcare arheologică şi studiu istoric. Dacă iei după cruce o rază de 200 de metri, trebuie să te duci să iei avizul lor.”
Şi este foarte bine că există această modestă condiţionare a Monumentelor, care de grija ei nu dormeau noaptea autorităţile! Şi particularii, asemenea, căci durerile în cot sunt colective când vine vorba despre grija pentru un patrimoniu care, odată pierdut, pierdut rămâne.
Dacă primarul are scuza frământării de a avea cât mai repede P.U.G.-ul finalizat, întrucât este legat de mâini fără acest document de căpătâi, în schimb, mormăitul dezaprobator al unor consilieri locali la adresa unor cruci seculare – vechi şi de peste 400 de ani! – este impardonabil. Adică este de neînţeles ce i-a înghiontit să pozeze în faţa comunităţii drept nişte oameni lipsiţi de respect faţă de cele sfinte, când cel mai înţelept era să te abţii de la comentarii dacă nu-ţi convenea subiectul.
Cât despre iniţiativa lui Gabriel Idor de a prezenta consătenilor frânturi din trecutul localităţii, aceasta se bazează pe sprijinul primit de la redacţia Evenimentul Muscelean, care a identificat în Fototeca Istorică a Institutului Naţional al Patrimoniului mărturii extraordinare datând din timpul cercetărilor întreprinse de Radu Creţeanu la Rucăr, în anii 1964-1965.
1.„Crucea de piatră din Rucăr (de la drumul înspre Uzină)” – imaginea este inserată într-o fişă întocmită de Radu Creţeanu, cercetător al Direcţiei Monumentelor Istorice şi fotograf, la data de 18 august 1965.
„Se află în „Gura Cheii”, în fața proprietății Gh. Ungureanu, din str. Dîrsei, nr. 2, iar, conform fișei, se află la marginea de Sud-Est a satului, pe drumul spre uzină, încastrată într-un zid de bolovani. Monumentul are următoarele dimensiuni aproximative: 112 cm înălțime, 20 cm lățimea stâlpului, 18 cm grosimea, 46 cm lățimea brațelor. Crucea de piatră nu are piuă și acoperiș. Dispune de patru medalioane cu sigle în partea din față, iar pe două fețe se găsesc inscripții excizate. Starea monumentului este una bună.
„Se propune scoaterea sa din zidul de bolovani și așezarea acesteia într-o piuă de beton de aproximativ un metru în fața zidului, cu o apărătoare în jurul ei. Datarea din cadrul fișei propriu-zise este 1719-1730, dar pe plic este trecut anul 1723 (scris de mână); de aici putem concluziona că monumentului îi corespunde codul LMI AG-IV-m-A-13995, pentru Biserica din Rucăr cu această datare.”
2.„Cruce de piatră “a Baştii””, autor: Voinea Iarca – imaginea este inserată într-o fişă întocmită de Radu Creţeanu, cercetător al Direcţiei Monumentelor Istorice şi fotograf, la data de 18 august 1965.
„Se află în satul Rucăr, pe malul stâng al Râușorului. Monumentul propriu-zis este alcătuit din piatră cu piua, fără acoperiș, și are următoarele dimensiuni: 212cm înălțime, 85 cm lățimea brațelor, 38 cm lățimea stâlpului, 29 cm grosimea stâlpului. Dispune de patru medalioane în față, cu obișnuitele sigle. Pe două fețe se găsesc inscripții excizate. Starea monumentului este una bună.” Este monument istoric (AG-IV-m-A-13993) datat 1671.
3.„Cruce de piatră din Rucăr”, autor: necunoscut – imaginea este inserată într-o fişă întocmită de Radu Creţeanu, cercetător al Direcţiei Monumentelor Istorice şi fotograf, la data de 19 mai 1964.
„Se află în satul Rucăr, în “Gura Cheuu”, la troița lui Moise Bunescu din strada Tabaci. Crucea este din piatră, cu medalion central mare, cu două rânduri de text în jurul lui. Monumentul are următoarele dimensiuni aproximative: 180 cm înălțime, 40 cm lățime, 80 cm lățimea brațelor. Starea monumentului este una bună.” Este monument istoric (AG-IV-m-A-13999) datat 1678-1688.
4.„Cruce de piatră din Rucăr – “La Roghina”, Rucăr”, autor: necunoscut – imaginea este inserată într-o fişă întocmită de Radu Creţeanu, cercetător al Direcţiei Monumentelor Istorice şi fotograf, la data de 19 mai 1964.
„Se află în satul Rucăr, în fața proprietății Mariei Ochi din strada Brașovului, nr. 64, “La Roghina”. Cruce de piatră al cărei medalion central este pătruns de cele trei medalioane, cu text doar în față (slavonă). Monumentul are următoarele dimensiuni aproximative: 160 cm înălțime, 35 cm lățime, 80 cm lățimea brațelor. Starea monumentului este una bună.” Este monument istoric (AG-IV-m-A-13997) datat 1614.
5.„Crucea de piatră “Olteanu” din Rucăr”, autor: necunoscut – imaginea este inserată într-o fişă întocmită de Radu Creţeanu, cercetător al Direcţiei Monumentelor Istorice şi fotograf, la data de 17 august 1965.
„Se află în satul Rucăr, pe strada Păpușa, din cartierul Râușor, pe malul drept al pârâului Râușor. Crucea este din piatră cu postament de dată recentă, fără acoperiș. Monumentul are următoarele dimensiuni aproximative: 168 cm înălțime, 59 cm lățimea brațelor, 27 cm lățimea stâlpului, 20 cm grosime. Dispune de patru medalioane cu sigle pe fața principală și de inscripții excizate pe două laturi. Starea monumentului este una bună.” Este monument istoric (AG-IV-m-A-13996) datat 1735.
6.„Cruce de piatră “a Lăncii””, autor: Radu (?) – imaginea este inserată într-o fişă întocmită de Radu Creţeanu, cercetător al Direcţiei Monumentelor Istorice şi fotograf, la data de 18 august 1965.
„Se află în satul Rucăr, în fața proprietății Iosif Simene din strada Valea Poienii, nr. 46. Crucea este realizată din piatră, fără piuă și acoperiș. Prezintă un medalion mare, cu inscripția slavonă circulară, înconjurat cu patru medalioane mai mici, cu sigle înscrise în ele/între ele. Inscripția este excizată pe două dintre fețele monumentului. Crucea are următoarele dimensiuni aproximative: 145 cm înălțime, 28 cm lățimea stâlpului, 76 cm lățimea brațelor, 22 cm grosimea stâlpului. La momentul întocmirii fișei, crucea era îngropată adânc în pământ și fixată cu pietre. Partea de jos, spartă pe circa 1/3 din grosimea sa, pare să fie în acest stadiu de la început, întrucât, după cuvântul “măsița” (luna), luna “avgust” urmează pe rândul următor.” Este monument istoric (AG-IV-m-A-13994) datat 1613-1614.
7.„Cruce de piatră” – imaginea este inserată într-o fişă a cărei responsabilitate aparţine Comisiunii Monumentelor Istorice, 1928.
„Aflată pe marginea unui drum. Crucea este fixată într-un soclu de piatră și este prevăzută cu capitel. Fața principală este decorată în dreptul brațelor cu trei medalioane inscripționate cu inițialele „IS XC NI KA” și un text scris în alfabet chirilic. Colecția: Fototeca Direcției Monumentelor Istorice.”
A consemnat Magda BĂNCESCU