Atât în octombrie, cât şi în noiembrie, aleşii de la Rucăr au adoptat hotărâri privitoare la viitoarea remiză de pompieri, care, cel mai probabil, va fi construită anul viitor. În această „rămăşiţă” a lui 2025, primarul Ion Pîrnuţă nădăjduieşte să deruleze licitaţia pentru desemnarea constructorului, deşi nici pentru această formalitate n-ar mai fi timp, de vreme ce invitaţia de înscriere n-a fost publicată încă în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice. Nevoia unei construcţii noi, în care să funcţioneze staţia de pompieri de la Rucăr, atât de utilă în Nordul judeţului, mai cu seamă în perioada anotimpului rece, când incendiile sunt mai frecvente decât pe timp de vară, a fost generată de cerinţa fostului primar Ionel Dulamă de a-i fi eliberat terenul de actualul garaj al maşinilor de intervenţie. Cerinţa iniţială a proprietarului a fost să i se predea imobilul începând cu 1 ianuarie 2025, termen suplimentat cu prelungiri succesive, fiind o sumedenie de proceduri de îndeplinit: găsirea unei suprafeţe potrivite, cât mai aproape de DN 73, obţinerea avizelor, întocmirea studiului de fezabilitate, refacerea devizului după majorarea TVA de la 19% la 21%. Această din urmă decizie a fost adoptată la şedinţa din 4 noiembrie 2025, când s-a stabilit un total al proiectului – construirea remizei PSI plus branşamentele utilităţilor – de 757.675 lei.
- În octombrie, 270.000 de lei din bugetul remizei au fost direcţionaţi către reţeaua de canalizare
După 15 ani, în care Punctul de Lucru Rucăr a funcţionat pe un teren pus la dispoziţia Primăriei de Ionel Dulamă, pentru amenajarea garajului autospecialelor de intervenţie, pompierii sunt nevoiţi să se mute. Evident că interesul administraţiei publice locale este de a-i păstra în comună, fiind dovedite cu repetiţie promptitudinea şi eficienţa intervenţiei acestora la incidentele nefericite produse în comună. La teribilul incendiu, care a avut loc în această toamnă, proporţiile dezastrului erau mai mari dacă n-ar fi intervenit pompierii din Rucăr. Când au ajuns colegii lor de la Câmpulung, incendiul era în proporţie de 90% lichidat. Ce s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi aşteptat 40 de minute, durata de deplasare a echipajelor de la Câmpulung, pe un drum naţional în şantier, plin de semafoare?!
Revenind la investiţia care se pregăteşte la Rucăr, ea a beneficiat în bugetul lui 2025 – an consumat cu birocraţia inerentă oricărei lucrări – de o alocare de 370.000 lei. Sumă completată cu 250.000 lei, contribuţia comunelor Dragoslavele şi Dâmbovicioara la realizarea unui obiectiv care le profită şi lor.
Pe 23 octombrie 2025, realizând că nu are cum să construiască o remiză nouă până la sfârşitul anului, Executivul de la Rucăr a folosit o parte din bani pentru o lucrare aflată în derulare. La acel moment, era presantă virarea unor bani către constructorul reţelei de canalizare, suportată financiar prin Programul „Anghel Saligny”, care a lăsat în „aer” mai multe obiective muscelene, prin suspendarea plăţilor. Prin urmare, s-au luat 270.000 lei de la remiză, care a rămas cu o prevedere bugetară de 100.000 lei. „Dacă ne apucăm de lucrare, o să ne fie suficientă în acest an. Nu puteam să-i cheltuim pe toţi 370.000 lei, pe care îi aveam alocaţi în acest an pentru remiză, timpul fiind foarte scurt.”, a arătat contabilul Primăriei Rucăr.
„Nu vreau să pierdem banii de la Dragoslavele şi Dâmbovicioara.”, era justificarea primarului Ion Pîrnuţă de a continua demersul cu fondurile rămase autorităţilor, care aveau o rezervă pentru „pornire”.
- Investiţia într-o remiză nouă de pompieri costă 757.675 lei
„Pornirea” înseamnă organizarea licitaţiei pentru stabilirea executantului, pe care Ion Pîrnuţă şi-ar dori-o încheiată până la începutul anului viitor. Pe 4 noiembrie 2025, tema sediului pompierilor a revenit în dezbaterea Consiliului Local, care a actualizat cifrele devizului general cu TVA majorată de la 19% la 21%. Astfel, totalul se ridică la 757.675 lei, din care construcţiile plus montajul, 605.000 lei.
„Trebuie să aducem la zi devizul care este în faza de studiu de fezabilitate. Am reluat avizele, vreau să forţez, să facem cât mai repede, mai ales că avem şi banii opriţi.”, spunea şeful Executivului. Banii nu mai sunt opriţi chiar în totalitate, fiindcă a fost nevoie de direcţionarea unei tranşe, după cum punctam mai înainte, către firma care execută sistemul de canalizare. „Oricum, banii ne rămân, nu ni-i ia cineva.”, a continuat edilul, referindu-se la posibilitatea transferării celor 100.000 lei rămaşi în bugetul anului 2026.
Întrucât a existat o nedumerire din partea opoziţiei social-democrate legată de actualizarea de TVA – o chestiune banală, aplicată unor proiecte aflate într-un stadiu avansat, darămite în cazul unuia care nici măcar n-are constructorul desemnat -, Ion Pîrnuţă a furnizat cuvenitele lămuriri: „Noi trebuie să facem actualizare, pentru că nu putem să scoatem la licitaţie cu 19%. Să fim realişti, eu mi-aş dori, dar până la 1 ianuarie nu reuşim s-o facem. Până la 1 ianuarie, durează procedura de achiziţie cu totul. Dar vreau să-i dăm drumul în acest an. Mai este o lună şi avem altele de care suntem presaţi. Nu cheltuim banii, ca să am cu ce să dau drumul achiziţiei. Şi să discutăm acum, ca să nu ziceţi, cum a zis o doamnă consilier, că sifonez banii. Acum este studiul de fezabilitate. Vom scoate la licitaţie proiectare şi execuţie. Nu ştiu cum va ieşi, s-ar putea să iasă sub SF. Sper să fie mai jos. Mai am 250.000 lei de la Dragoslavele şi Dâmbovicioara.”
- Staţia de pompieri va fi construită lângă sala de sport, datorită distanţei reduse până la DN 73
„De ce nu luăm în calcul clădirea care există în şantier?”, a fost următoarea neclaritate exprimată de fostul candidat la Primărie din partea PSD, Marian Dumitru Boncoi, care părea că agreează această variantă în locul unei construcţii de la zero.
„Haideţi să facem o expertiză, ca să vedem ce înseamnă reamenajarea acelei clădiri şi ce înseamnă o clădire ridicată de jos, pe structură metalică şi panouri. Gândiţi-vă la următorul lucru: unde este clădirea, plus că sunt şi cheltuieli de demolare. Dacă punem pe hârtie, ne costă mai mult să stricăm decât să facem.”, a afirmat Pîrnuţă.
Construcţia cea nouă se va realiza în vecinătatea sălii de sport. „Nu este bătut în cuie, eu nu-mi doresc decât s-o fac. Nu mă interesează unde, ci s-o facem. E vitală. Dacă nu aveam maşinile aici…”, spunea primarul referindu-se la unul dintre ultimele incidente gestionate preponderent de pompierii locali.
„M-am uitat că s-ar preta aici (n.r. în vecinătatea sălii de sport) – lăsăm drum pe lângă gârlă -, paralelă cu gârla. În partea cealaltă a sălii, în stânga, vor fi staţiile de încărcare. Acolo sper să rămână postul de transformare al celor de la Strabag. Ne uităm, nu că vreau eu în acest punct.”, a adăugat Ion Pîrnuţă.
Însă nu costurile reabilitării unei clădiri existente ar fi cântărit în opţiunea realizării investiţiei, ci amplasamentul ei. Pentru că o evaluare nu a fost făcută, ca să fie comparate cheltuielile. „Primul lucru pe care l-am pus în balanţă: blocarea drumurilor. Acolo iese în DN (n.r. drumul naţional). Acolo sunt maşini pe drum de te iei cu mâinile de urechi. Şi acolo trebuie să găsim o soluţie cu maşinile. Şi care au nu le bagă în curte. D-apoi care nu au! Nu poţi să treci, de-abia te bagi cu maşina mică. Când vor pleca maşinile de pompieri, ce se va întâmpla?!”, s-a referit primarul la strada Iaz şi la artera paralelă, Păpuşa. „Aşa, de aici (n.r. de la sala de sport), pleacă drumul în DN. Gândiţi-vă că, la foc, un minut contează! Acum au fost buni hidranţii. Acum, hidrantul de la şcoală a alimentat maşina noastră, iar maşina noastră a alimentat trei maşini. Aţi văzut cum erau casele şi acolo. Problema remizei de pompieri e vitală. Cât dura până veneau de la Câmpulung!”, a afirmat primarul de la Rucăr.
Alt avantaj, pe lângă distanţa redusă până la DN 73, îl constituie existenţa infrastructurii de utilităţi: energie electrică, gaz, apă şi canalizare. „Dacă aş avea oameni, aş face-o în regie proprie. Dar n-am cu cine.”, a încheiat primarul Pîrnuţă, care se va bizui, financiar vorbind, pe sprijinul omologilor Ion Băcioiu, de la Dragoslavele, şi Marian Vicenţiu Avram, de la Dâmbovicioara, unde intervin, la nevoie, pompierii rucăreni.
Magda BĂNCESCU