Deşi blocat în instanţă de aproape trei ani, blocul social cu 50 de apartamente din Grui, rămas la stadiul de fundaţie, generează cheltuieli. Şi nu puţine. Mai precis un milion de lei, cerut de constructor încă din primăvara anului 2024, care-i va fi decontat, întrucât şantierul nu s-a oprit din vina lui. Dacă procesul deschis de fostul prefect PNL Radu Perianu, susţinut de 18 cetăţeni deranjaţi de apariţia unui imobil lângă apartamentele lor, va fi câştigat de acesta, urmarea este simplu de intuit: se opreşte definitiv construcţia blocului. Dar, dacă va câştiga municipalitatea, prefectul şi susţinătorii săi, admişi în litigiul de la Tribunalul Argeş, ar trebui să suporte pagubele generate de acţiunea lor. Pe lângă faptul că a trebuit să fie păzită, cum susţine executantul, este greu de crezut că investiţia mai poate fi realizată la costurile valabile în 2022. Prin urmare, banii trebuie recuperaţi de undeva. Şi de unde altundeva decât de la cei care au generat blocajul?! Contractul de finanţare va expira în decembrie 2026, cu posibilitatea de prelungire cu doi ani, până în 2028.
- Pe constructor nu-l doare gura să ceară un milion de lei pentru perioada de pauză
Aleşilor li s-a cerut, la şedinţa din 31 iulie 2025, să aprobe actualizarea devizului general al construcţiei blocului social cu 50 de apartamente, în cartierul Grui. Ce a însemnat această actualizare intervenită după aproape trei ani de pauză pe şantierul din vecinătatea bazinului de înot? Redistribuirea unui milion de lei (!) de la capitolul „Cheltuieli diverse şi neprevăzute” la „Cheltuieli conexe organizării de şantier în vederea asigurării costurilor aferente pazei şi chiriei echipamentelor pe perioada de sistare a lucrărilor.”
Altfel spus, din toamna anului 2022, de când fostul prefect PNL Radu Perianu a ajuns în instanţă cu această investiţie a Câmpulungului, tot pentru anularea autorizaţiei de construire, la fel ca la Bulevardul „Pardon”, constructorul susţine că asigurarea celor 4,73% lucraţi l-a costat un milion de lei.
În vederea decontării cheltuielilor – prevede hotărârea Consiliului Local recent adoptată -, constructorul reprezentat de asocierea firmelor Manelli Impresa SRL şi Interactive Design SRL va prezenta documente justificative, care să dovedească executarea serviciilor de pază şi conservare, după caz.
La lecturarea materialului de şedinţă, primit şi de noi, jurnaliştii, înainte de întrunirea în plen, ne-a încercat acelaşi gând pe care Bogdan David l-a rostit cu voce tare în timpul dezbaterii: „În hârtii se poate justifica orice. Vor face bani cu noi doar din hârtii. În România, cei mai mulţi bani se fac legal din hârtii.” Un paznic şi nişte cofraje… cam mult un milion de lei, fie el acoperitor şi al lunilor rămase din 2025.
Înainte de a reţine câteva idei lansate pe durata dialogului, vom prezenta un rezumat al tărăşeniei născute sub semnul controverselor din capul locului. Fostul primar Liviu Ţâroiu şi-a dorit acest bloc cu apartamente exagerat de scumpe pentru chiriaşii sociali ai Primăriei, imobil a cărui finanţare era suportată de bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării, şi de la bugetul local. Ministerul dădea bani pentru construcţia propriu-zisă, iar câmpulungenii urmau să plătească întreaga amenajare exterioară, parcări, utilităţi, alei şi ce mai era nevoie pentru confortul locatarilor cu venituri modeste, posesori de autoturisme.
Mai puţin cu o lună înainte de alegerile locale din 27 septembrie 2020, era stabilit câştigătorul lucrării de edificare a imobilului din Grui, lângă mini-cartierul ANL. Pe 31 august 2020, se încheia contractul cu asocierea de firme menţionate, la preţul de 17.194.039,68 lei. După două acte adiţionale intervenite pe 8 octombrie 2021 şi 24 mai 2022, valoarea contractului a crescut la 21.750.473,02 lei.
Suma care urma să fie alocată în perioada 2023-2026, potrivit Ordinului ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, se cifra la 14.926.059,18 lei.
- Deşi Primăria s-a pus în ordine cu actele după controlul ISC, fostul prefect PNL Radu Perianu nu s-a lăsat până n-a oprit şi acest şantier
Autorizaţia de construire, emisă pe 10 noiembrie 2021, a permis începerea lucrului, care n-a durat prea mult. În toamna anului următor, mai precis pe 8 noiembrie 2022, prefectul PNL Radu Perianu deschidea al doilea proces Câmpulungului, cerând Tribunalului Argeş anularea autorizaţiei de construire, în urma unei sesizări a Inspectoratului de Stat în Construcţii Argeş. Motivul: la emiterea documentului au lipsit două avize, pe care Primăria Câmpulung le-a obţinut în cursul lunii octombrie 2022 şi le-a şi transmis Prefecturii şi ISC Argeş. Însă punerea la punct a autorităţilor locale cu documentaţia de autorizare a construcţiei nu l-a oprit pe Perianu de a se mai adresa instanţei.
Odată deschis procesul, pe 23 noiembrie 2022, Primăria l-a notificat pe constructor să sisteze de urgenţă lucrările, până la soluţionarea litigiului. Executantului i s-a pus în vedere „să ia toate măsurile în vederea protejării şi conservării lucrărilor executate până la acea dată, precum şi de siguranţă a persoanelor”. Până la acel moment, au fost executate lucrări în valoare de 832.890,77 lei, decontate în totalitate din bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării.
„Lucrările executate până în acel moment au necesitat protecţie, conservare şi pază pentru: a preveni degradarea investiţiei publice; a asigura condiţii corespunzătoare de reluare a lucrărilor după soluţionarea litigiului; a evita deteriorarea materialelor şi a lucrărilor executate; a preveni sustragerile de materiale sau acte de vandalism.”, este justificarea celor de la Primărie pentru milionul cerut de constructor.
- Stadiul de 4,73% este edificator pentru şansele de finanţare în viitor
Pe 8 aprilie 2024, executantul a înaintat o solicitare administraţiei publice pentru a i se deconta următoarele categorii de cheltuieli apărute ca urmare a ordinului de sistare: „paza obiectivului; chiria echipamentelor aflate pe şantier, care sunt montate parţial sau necesare imediat la reluarea lucrărilor; resursa umană minimă necesară pentru întreţinere şi conservare.” Şi anume „lucrători menţinuţi pentru acţiuni de întreţinere periodică; prezenţa minimă necesară în şantier (curăţare, acoperiri temporare, prevenţie faţă de intemperii etc.).”
După un an şi patru luni, cererea constructorului a ajuns în Consiliul Local, solicitat să fie de acord ca un milion de lei din cei 2.281.564,13 lei, de la cheltuielile diverse şi neprevăzute, să fie folosit în scopul precizat, pe motiv că blocarea şantierului n-a fost din culpa acestuia. Şi că „echipamentele închiriate nu au putut fi demontate şi returnate fără a periclita lucrările deja executate ori fără costuri suplimentare, fiind în continuare necesare la reluarea lucrărilor.”
Până la stoparea construcţiei blocului, au atins un stadiu de 4,73%, fiind puţin probabil ca finanţatorul să continue să aloce bani după încheierea definitivă a acţiunii în instanţă, aflată momentan la judecata pe fond. Judecată care aşteaptă finalizarea unei expertize, pentru nerealizarea căreia expertul a şi fost amendat de două ori.
- „Acolo sunt nişte ruine, care stau într-o mlaştină de câţiva ani”
În contextul în care este incertă asigurarea finanţării unor proiecte cu adevărat avansate, ce şanse va avea blocul din Grui, realizat în proporţie de nici 5% şi blocat de trei ani în instanţă?! Dintr-un schimb de replici arid şi inutil, care doar a irosit o oră din vieţile ascultătorilor, ne limităm la părerea consilierului local Bogdan David, care a rezumat realist speţa şi „viitorul” ei.
„Mi se pare halucinant să dăm un milion pentru lucrări de 800.000 lei. Eu cred că această lucrare nu se va mai executa. Cred că va fi scoasă din orice program de finanţare, pentru că suntem la 4%, nu ne mai bagă nimeni în seamă. Suma este exorbitantă. (…) Aici vorbim despre locuinţe de peste 100.000 euro. Putem vorbi maximum de un post de pază. Că justifică constructorul că are câte un paznic la fiecare colţ de bloc este treaba lui. Acolo există un singur paznic, nu mai mulţi. Decât să-mi propun nişte bani în continuare cu o lucrare care n-o să aibă nicio finalitate, cred că, de comun acord, ar trebui să rupem această investiţie. Măcar nu mai avem pierderi. Suntem în punctul în care putem să avem pierderi foarte mari.”, pe care David le-a pus în contextul modificării sumelor din devizul de acum trei ani cu un TVA actualizat, plus alte indexări. „Ajungem cu blocul ăsta într-o prăpastie. Cred că ar fi de luat în calcul să punem cruce acestei investiţii, care nu ne aduce decât cheltuieli. Mai bine luăm unul de la zero şi facem ceva curat acolo. Şi dacă se vor apuca peste doi ani, acolo sunt nişte ruine, care stau într-o mlaştină de câţiva ani.”, a pledat acesta pentru “ruperea pisicii” în cazul acestui eşec, pe care nu şi-l va asuma nimeni.
Deşi, soldându-se cu asemenea pagube financiare, este normal ca ele să fie asumate şi recuperate de cei care le-au produs prin acţiunile lor, dacă se dovedesc neîntemeiate. „Cu siguranţă, ne vom îndrepta împotriva celor care ne-au blocat să ne recuperăm banii. Şi pentru aceştia pentru proiectul de conservare a şantierului, poate, şi daunele.”, asigură vicele Alin Vlădău, declaraţie pe care i-o vom aminti şi la încheierea procesului. Căci dacă se vor îndrepta tot ca la Bulevardul „Pardon”… putem dormi liniştiţi, că are cine se perpeli pentru „teşchereaua” publică.