Procesul extrem de complicat al revendicării Hotelului Regal – teren, parter, mansardă şi subsol – s-a încheiat definitiv astăzi, 25 iunie 2025, cu o victorie extraordinară obţinută pentru Câmpulung de avocatul Gabriel Gioarsă. Este al patrulea verdict pozitiv în speţa dificilă, care i se datorează unui apărător excepţional al municipalităţii, câştigător în 10 din cele 11 procese ale Primăriei şi Consiliului Local Câmpulung. Ultimul, având ca subiect autorizaţia de construire a blocului social din Grui, atacată, în toamna anului 2022, de fostul prefect PNL Radu Perianu, este în derulare la Tribunalul Argeş, fiind întârziat de efectuarea unei expertize, de care depinde deznodământul cauzei.
Revenind la Hotelul Regal, după două runde câştigate la Tribunalul Argeş, care a judecat şi rejudecat pretenţiile moştenitorilor, şi una la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în chestiunea strămutării cerute, fără succes, de una dintre reclamante, avocatului Gabriel Gioarsă îi revine meritul unui victorii finale într-un litigiu început în anul 2019. Un litigiu complex, de durată, nu lipsit de presiuni, încheiat favorabil Municipiului Câmpulung, apărat şi de această dată impecabil de un apărător cum nu va mai avea vreodată Primăria.
„Respinge ca inadmisibil recursul declarat de Ştefănescu Oana Maria. Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Ionescu Crizanţa Smaranda Alexandra şi Negulescu Constanţa Elena Domnica. Obligă recurenţii la plata către intimatul Municipiul Câmpulung a sumei de 3.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.”, este esenţa celor hotărâte astăzi, 25 iunie 2025, la Curtea de Apel Piteşti, în etapa de recurs al acţiunii de rejudecare a speţei care a dat cea mai mare bătaie de cap instanţelor, dintre toate procesele în care au fost implicate autorităţile câmpulungene.
- Procesul început în vara anului 2019 s-a încheiat definitiv în vara anului 2025
Litigiile pe subiectul redobândirii întregii proprietăţi centrale au început cu mai bine de 20 de ani în urmă, fiind iniţiate de nepoţii lui Gheorghe I. Ştefănescu, din partea fiului acestuia, decedaţi şi ei între timp. Proprietarul Hotelului Regal a avut şi o fată, ale cărei fiice, Crizanţa Smaranda Alexandra Ionescu şi Constanţa Elena Domnica Negulescu, domiciliate în SUA, au fost stăruitoare, alături de alţi descendenţi, să dobândească şi ceea ce instanţa nu le-a acordat în 2005, când li s-a recunoscut dreptul asupra etajului. Doar etajul, unde erau spaţiile de cazare, a făcut obiectul naţionalizării.
Ca să dobândească şi terenul, parterul, mansarda şi subsolul, în 2019, după o perioadă de pauză de 14 ani, urmaşii au reluat procesele. Pe 13 iunie 2019, la Judecătoria Câmpulung s-a deschis o acţiune a descendenţilor interesaţi să obţină proprietatea întregii clădiri. La acel moment, reclamanţii Crizanţa Smaranda Alexandra Ionescu, Constanţa Elena Domnica Negulescu, Doina Ştefănescu, Simona Elena Ştefănescu, Dragoş Alin Ştefănescu au chemat în judecată, în calitate de pârâţi, Municipiul Câmpulung, Primăria Municipiului Câmpulung, prin primarul său, şi Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş.
Hotărârea pronunţată de Judecătoria Câmpulung, pe 4 martie 2020, când primar era Liviu Ţâroiu, era favorabilă municipalităţii câmpulungene. Demersul moştenitorilor a fost respins, pe motiv că instanţele s-au mai pronunţat o dată asupra pretenţiilor lor. În anul 2005, Curtea de Apel Piteşti a constatat că trei spaţii de la parterul Hotelului Regal sunt proprietatea privată a unor cetăţeni şi a dispus retrocedarea în favoarea celor patru nepoţi de la fiu şi de la fiică ai lui Gheorghe I. Ştefănescu, în natură, a etajului imobilului. Decizia civilă din 8 februarie 2005 a Curţii de Apel Piteşti a rămas definitivă printr-o decizie din 29 iunie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
- În 2022, la Tribunalul Argeş, tot autorităţile câmpulungene au avut câştig de cauză
De la Câmpulung, dosarul s-a mutat, pe 18 iunie 2020, la Tribunalul Argeş, căruia i s-au adresat părţile nemulţumite de verdictul instanţei municipale. Pe 2 iunie 2022, Tribunalul a schimbat sentinţa Judecătoriei Câmpulung, care dăduse câştig de cauză Primăriei pe considerentul puterii de lucru judecat, şi a respins acţiunea urmaşilor ca inadmisibilă. Instanţa a anulat, ca netimbrat, apelul reclamanţilor Alin Dragoş Ştefănescu, Doina Ştefănescu şi Simona Elena Ştefănescu. Iar pe celelalte două reclamante, Crizanţa Smaranda Alexandra Ionescu şi Constanţa Elena Domnica Negulescu, le-a obligat să plătească autorităţilor câmpulungene 2.000 de lei reprezentând onorariul avocatului. Hotărârea Tribunalului Argeş n-a fost definitivă, perdanţii având dreptul să facă recurs faţă de cele stabilite.
- Tot în 2022, Curtea de Apel Piteşti s-a pronunţat în favoarea moştenitorilor, decizând rejudecarea
Ceea ce s-a şi întâmplat. Au ripostat la Curtea de Apel Piteşti Crizanţa Smaranda Alexandra Ionescu, Constanţa Elena Domnica Negulescu, acestora alăturându-li-se Oana Maria Ştefănescu. Recursul înregistrat pe 13 iulie 2022 a fost finalizat după o jumătate de an. Pe 20 decembrie 2022, Curtea de Apel Piteşti a admis recursul, a casat decizia Tribunalului şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
- În 2024, la Tribunalul Argeş, din nou un verdict favorabil municipalităţii
Pe 9 februarie 2023, cauza a revenit la Tribunal, care a început judecata o lună mai târziu, pe 13 martie 2023. Tot în luna martie, Crizanţa Smaranda Alexandra Ionescu şi Constanţa Elena Domnica Negulescu au încercat să obţină strămutarea procesului, însă, pe 29 martie 2023, Curtea de Apel Piteşti le-a respins cererea.
Prin urmare, acţiunea a rămas pe rolul Tribunalului Argeş, care a pronunţat, pe 1 aprilie 2024, verdictul, care din nou a fost unul pozitiv pentru administraţia câmpulungeană. Tribunalul Argeş a respins cererea formulată faţă de Statul Român ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Cea mai importantă parte a hotărârii, care interesează Câmpulungul, a reprezentat-o respingerea cererii faţă de ceilalţi pârâţi: Municipiul Câmpulung şi Primăria Municipiului Câmpulung, de fapt, UAT Municipiul Câmpulung. Iniţiatorii procesului, perdanţi în această fază, trebuiau să achite administraţiei câmpulungene cheltuieli de judecată în sumă de 4.000 de lei.
- „Foiletonul” continuă în instanţă fără Primăria Câmpulung
Pe 12 iunie 2024, s-a ajuns iar la Curtea de Apel Piteşti, etapă în care una dintre nepoatele lui Niţă Ştefănescu a sperat să-i reuşească mutarea cauzei la altă instanţă. Crizanţa Smaranda Alexandra Ionescu a formulat o cerere de strămutare a dosarului, pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a respins-o pe 8 mai 2025. Odată depăşită şi această acţiune, Curtea de Apel a pronunţat decizia definitivă, prin care a pus punct acestui proces, care a ţinut pe loc orice intenţie publică ori privată de a face ceva cu imobilul aflat într-o stare de ruină accentuată.
Reclamanţii au pierdut la Judecătoria Câmpulung, de două ori, la Tribunalul Argeş şi o dată la Curtea de Apel Piteşti. Adăugăm eşecurilor iniţiatorilor judecăţii pentru dobândirea părţilor de clădire care nu le aparţin şi respingerea celor două solicitări de strămutare: una formulată în faza de rejudecare la Tribunalul Argeş, cealaltă în faza de recurs la Curtea de Apel Piteşti, încheiată astăzi. În ambele situaţii, Curtea de Apel Piteşti, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au respins, pe 29 martie 2023 şi 8 mai 2025, cererile de mutare a acţiuni în afara judeţului.
Independent de Primăria Câmpulung, la Curtea de Apel Piteşti mai este în derulare o acţiune deschisă de cele două fiice ale lui Niţă Ştefănescu unor persoane particulare, pentru etajul Hotelului Regal. Nu a fost stabilit, deocamdată, termenul la care începe judecarea apelului, prin care partea care a pierdut, practic, etajul a atacat hotărârea Tribunalului Argeş, care le-a dat câştig de cauză celor două urmaşe.