Sursa fotografiei noi: Blogul de Călătorii
În urmă cu 88 de ani, era consemnat pe scurt, din păcate, în presa centrală, evenimentul montării unei cruci de piatră pe Iezer. Era a doua dintr-o cronologie de patru, care înlocuia un simbol din lemn, distrus de intemperii. A doua a fost lucrată din piatră şi a fost cărată până în vârf de un grup de iubitori ai muntelui, implicaţi, totodată, în activitatea culturală a Lereştiului. Cultura includea şi componenta de turism care, în anii ’30, era susţinut şi practicat prin intermediul unor asociaţii constituite la nivel naţional şi local. A doua cruce, pe care o vedeţi în fotografia veche inserată în acest articol, a fost nevoie să fie înlocuită cu a treia, tot din piatră, care n-a avut viaţă lungă nici aceasta. Cele două repere turistice au dispărut, situaţie care nu i-a descurajat pe promotorii turismului să repete, pentru a patra oară, acţiunea. În 1988, s-a pus pe Iezer o cruce metalică, pe care a fost redată inscripţia din 1937.
- „Căminul Cultural „Sarmiza Bilcescu Alimănişteanu” a instalat, pe piscul cel mai înalt al muntelui Iezerul, o frumoasă cruce de piatră”
„O cruce de piatră instalată în muntele Iezerul, din Muscel”, titra ziarul „Universul”, în ediţia de joi, 2 septembrie 1937, alăturând celor câteva rânduri prin care era anunţat evenimentul o fotografie valoroasă în zilele noastre. Iată ştirea:
„Câmpulung, 30 august. Cu o deosebită solemnitate, Căminul Cultural „Sarmiza Bilcescu Alimănişteanu”, din Voineşti, a instalat, pe piscul cel mai înalt al muntelui Iezerul, o frumoasă cruce de piatră. După ce crucea a fost urcată, ore întregi, pe umeri de sătenii membri ai Căminului, de la Voineşti până în munte, s-a oficiat, aici, un frumos serviciu religios şi apoi au vorbit părintele G. Boteanu şi învăţătorul Bucur Butoi.”
Prin gestul admirabil al lereştenilor era înlocuită, de fapt, prima cruce montată pe Iezer cu două decenii înainte. O referinţă despre momentul de căpătâi al acestui demers am găsit într-un articol despre lacul Iezer, publicat în 1966, în „Secera şi Ciocanul”, sub semnătura inginerului C. Muşetoiu. „La altitudinea de 2.273 metri, spre Nord-Vest, lacul este străjuit de un marcaj turistic denumit „Crucea Ateneului Voineşti”. Peste doi ani se împlineşte o jumătate de secol (n.r. cel mai probabil, o greşeală, fiind vorba de 30 de ani, nu 50 de ani) de când un grup de turişti din Voineşti a instalat aici acest punct de marcaj. Este de datoria noastră să păstrăm bine acest marcaj, care, mai ales pe timp fără vizibilitate, este mult apreciat de turişti.”
- „Un reper turistic, declarat ulterior monument şi trecut în toate hărţile turistice sub denumirea de „Crucea Ateneului”
Inginerul C. Muşetoiu reia informaţia după doi ani, în 1968, când se împlineau, de fapt, 31 de ani de la amplasarea simbolului pe Iezer.
Sursa fotografiei: ziarul “Universul”, 1937
„Se împlinesc trei decenii de când un grup de şaisprezece turişti inimoşi, de la poalele Munţilor Iezer – Păpuşa, atraşi de frumuseţile crestelor ce se înalţă spre soare la aproape 2.500 de metri, au luat iniţiativa să instaleze într-un loc potrivit, pe cheltuială proprie, un reper turistic, declarat ulterior monument şi trecut în toate hărţile turistice sub denumirea de „Crucea Ateneului”, deoarece turiştii care au instalat-o făceau parte din Căminul Cultural al Ateneului Voineşti – Muscel.
Timp de trei decenii, acest monument a servit de ghid şi orientator pentru zecile de mii de drumeţi care au trecut pe la cota 2.273 metri, unde se întâlnesc şase drumuri turistice:
-Un drum spre miazăzi – răsărit (marcaj bandă roşie) duce spre Cabana Voina-Păpuşa, pe la vârful Văcarea;
-Al doilea şi al treilea drum, cu o porţiune comună (marcaj cruce albastră şi cerc cu punct albastru), duc iarăşi spre miazăzi – răsărit, tot la Cabana Voina-Păpuşa, dar de-a lungul pârâului Iezer;
-Al patrulea drum duce spre miazăzi-apus la vârful Obârşia (2.314 m altitudine). De aici se despart două poteci, ambele nemarcate, care duc, una spre miazăzi-apus, prin muntele Portăreasa, în drumul Voina – Câmpulung, iar cealaltă pe muchia Groapele, în Poiana Bahna Rusului din Valea Râului Doamnei;
-Al cincilea drum (marcaj bandă roşie), duce pe la vârful Roşu (2.469 m altitudine) spre răsărit, la vârful Păpuşa;
-Al şaselea drum (marcaj triunghi roşu), duce spre miazănoapte, tot pe la vârful Roşu, în masivul Făgăraş.
Iată, deci, că grupul celor şaisprezece turişti – muncitori, ţărani, gospodari, şcolari, studenţi şi funcţionari – a ales unul dintre punctele cele mai însemnate de orientare. Aducem pe această cale mulţumiri şi recunoştinţa noastră membrilor acestui grup care mai vieţuiesc şi, în acelaşi timp, un pios omagiu celor plecaţi dintre noi.”, este relatarea din „Almanah Turistic”, 1968.
- Profesorul Ion Oană: „În anul 1988, Asociaţia de Turism „Plaiuri muscelene” şi Salvamont Câmpulung au amplasat o a patra cruce din fier”
Cronologia acţiunilor o găsim explicată de profesorul Ion Oană în lucrarea „Istorie şi cultură în Lereşti-Muscel”, apărută în 2017, la Editura Ars Docendi.
„Prima cruce din lemn a fost amplasată la altitudinea de 2.270 metri, însă aceasta a cedat din cauza acţiunii factorilor naturali. A fost ridicată o a doua cruce, de data aceasta din piatră, dar de dimensiune mică, până în 0,50 metri, care, în timp, a dispărut. Ulterior, este montată şi o a treia cruce, tot din piatră, însă, la scurt timp, dispare şi aceasta.
Astfel, în anul 1988, Asociaţia de Turism „Plaiuri muscelene” şi Salvamont Câmpulung, sub conducerea şefului formaţiei de la vremea respectivă, au amplasat o a patra cruce din fier.
Căutând bolovani pentru a consolida crucea, la câteva sute de metri de locaţia ei, într-o vale, s-a găsit a doua cruce din piatră, ce a fost încastrată în beton la baza celei de fier. Vechea cruce are o inscripţie greu vizibilă, motiv pentru care membrii Salvamont au copiat mesajul pe o placă de inox şi au prins-o pe crucea actuală: „MARE EŞTI, DOAMNE, ŞI MINUNATE SUNT LUCRĂRILE MÂINILOR TALE!”
Sursa fotografiei: blog “Chitara Cântătoare”
Semnificaţia crucii amplasate pe Muntele Iezer, precum şi mesajul de pe aceasta poate sugera faptul că pentru a ajunge sus trebuie să înfrunţi greul, urcând panta abruptă a vieţii spre un ţel, care niciodată nu trebuie redus la unul singur, odată ce este atins. S-a putut ajunge aici, se poate ajunge şi mai departe.
La Crucea Ateneului se poate ajunge pe un traseu care începe din Lereşti. La Barajul Râuşor se face stânga, pe drumul forestier care ocoleşte lacul, în urcare uşoară pe lângă Râul Râuşor. Ascensiunea se face pe Portăreasa, piciorul exterior al potcoavei masivului, de unde se iese în golul alpin. Continuăm apoi acelaşi drum pe culmile Cernatului şi Danciului, până sub vârful Iezerul Mic, la „Crucea Ateneului”. De aici, priveliştea este absolut fantastică, pentru că ne aflăm deasupra Lacului Iezer şi a văii glaciare cu acelaşi nume.”
Fărâme din trecutul Muscelului, pe care ar fi bine s-o cunoască pasionaţii de munte şi turism din rândul generaţiilor tinere, cărora le sunt dedicate aceste pagini de istorie locală.