Achiziţia de staţii de încărcare a vehiculelor electrice a venit la „pachet” cu nevoia întăririi reţelelor electrice, subdimensionate pentru consumul suplimentar generat de aceste dotări impuse în special comunelor care au beneficiat de microbuze electrice prin proiectul de transport ecologic al Consiliului Judeţean Argeş. Localităţile care au investiţii de eficientizare energetică a clădirilor publice s-au angajat şi la astfel de dotări necesare deţinătorilor de maşini electrice. Mai mult decât atât, sunt primării care au solicitat finanţări de la Administraţia Fondului de Mediu, pentru a amplasa pe teritoriile administrate astfel de staţii. Numai că, după cum au sesizat autorităţilor centrale şi judeţene, infrastructura electrică nu suportă extra-sarcini, impunându-se lucrări de întărire a unor sisteme depăşite de „provocările” prezentului. Lereşti se găseşte într-o astfel de situaţie, însă nu este singura care trebuie să scoată sute de mii de lei din bugetul local, pentru o intervenţie pe care trebuie s-o suporte compania de electricitate. Însă cum furnizorul de energie are programul desfăşurat pe mai mulţi ani, administraţia lereşteană nu are de gând să aştepte să-i vină rândul.
- O staţie va fi amplasată pe strada Herişanu, datorită puterii transformatorului
La Lereşti, nevoia de montare a unor staţii de alimentare a vehiculelor electrice a apărut în momentul în care Primăria a procurat un autoturism Dacia Spring electric, printr-un voucher oferit de Administraţia Fondului pentru Mediu. De curând, comuna a primit, prin proiectul C.J. Argeş, susţinut financiar prin PNRR, un microbuz electric destinat transportului şcolarilor.
Prima staţie aflată pe agenda de achiziţii a administraţiei lereştene, cu ajutorul fondurilor PNRR, a reprezentat un „bonus” al proiectului de introducere a Planului Urbanistic General în sistemul GIS – digitalizarea PUG-ului. Plan început în 2016, finalizat în 2021 şi aprobat în luna martie a acelui an. După actualizarea PUG-ului, autorităţile au accesat bani PNRR pentru transpunerea lui în format digital. Astfel, Lereşti a fost prima localitate din România care a transpus PUG-ul în format GIS, fiind dată ca exemplu de bună practică de Ministerul Dezvoltării. Ca recompensă, Lereşti a obţinut prima staţie prin GIS, finanţată prin PNRR.
„Am tot căutat zona în funcţie de puterea transformatorului şi, până la urmă, am găsit pe strada Herişanu. Dar şi aici trebuie să facem un branşament electric, care costă 200.000 lei. L-am achitat anul trecut, urmând ca cei de la Distribuţie Oltenia – Premier Energy să vină şi să execute acel branşament, urmând să fie montată şi staţia.”, afirma, cu ceva timp în urmă, primarul Marian Toader.
- Microbuzul şcolar este alimentat de staţia montată în incinta Şcolii „Prof.dr. Nicolae Ursea”
Administraţia lereşteană şi-a propus să fructifice şi oportunitatea de finanţare oferită de Administraţia Fondului de Mediu, numai că este dată înapoi de cheltuiala impusă de acea întărire a reţelei despre care relatam la începutul articolului. „Noi avem un proiect prin Administraţia Fondului de Mediu, care cumva a rămas în suspans. Aici sunt probleme cu acele întăriri de reţele electrice şi aceste branşamente care necesită nişte costuri foarte mari de la bugetul local. Cei de la CEZ spun că: noi le prevedem şi le facem în cinci ani.” Or dacă stai cinci ani… există varianta să le facem noi din bugetul local, urmând ca în cinci ani să primim banii înapoi de la CEZ. Dar mai este de discutat.”, este varianta aflată la îndemâna edililor din teritoriu, asupra căreia Marian Toader încă reflectează.
În general, sistemul de reţele electrice este o problemă pentru localitatea musceleană. Şi nu numai aici, ci în tot Muscelul, inclusiv la Câmpulung. „La orice vânt mai puternic, se rup copaci, cad crengi pe linia de medie tensiune şi apar avariile. Dăm telefon la Distribuţie Oltenia, anunţăm deranjamentul colectiv şi mai departe suntem şi noi înjuraţi că nu luăm măsuri. Dar ce depinde de noi am făcut. S-a investit prea puţin în acest domeniu al reţelelor, care, la ora actuală, sunt şi subdimensionate, şi învechite.”, relata primarul de la Lereşti ale cărui planuri de adaptare a logisticii comunei la nevoile mijloacelor de transport ecologice sunt suspendate în acest moment.
Din aceste motive, investiţia realizată cu sprijinul A.F.M. mai are de aşteptat, mai cu seamă că autorităţile nu mai sunt atât de presate de urgenţa alimentării celor două vehicule pe care le deţine: Dacia Spring şi microbuzul şcolar. De ce? „Am reuşit, la sfârşitul anului trecut, să montăm o mini-staţie de încărcare a vehiculelor electrice la Şcoala „Prof.dr. Nicolae Ursea”, din Lereşti. Am fost şi noi înscrişi în proiectul Consiliului Judeţean şi, în prezent, transportul elevilor se desfăşoară cu microbuzul electric, având staţia de încărcare la Şcoala Lereşti.”, preciza acesta.