Rapiditatea cu care majoritatea USR-istă din Consiliul Local a anulat defectuoasa zonare a municipiului, sub presiunea unei plângeri prealabile, care prevestea un proces în instanţă, nu s-a manifestat şi în chestiunea delicată a propunerii de demolare a clădirii cu birourile notariale la parter. Propunere a arhitectului şef, lansată prin intermediul a două documente aprobate pe 28 noiembrie 2024, Nota Conceptuală şi Tema de Proiectare, care conţin recomandările sale pentru autorul documentaţiei privitoare la Parcul „Kretzulescu”. Mădălina Zăgărin a povestit, la şedinţa din ianuarie, în cadrul căreia puterea politică a respins plângerea prealabilă a celor două doamne notar, care au solicitat revocarea hotărârii potrivnice lor, despre demersurile sale de a convinge proprietarii imobilului să-l aducă la un stadiu măcar cât să asigure „normele de siguranţă în exploatare”. Pe înţeles spus, să nu mai cadă bucăţi de cărămidă de pe faţadele netencuite, riscând să lovească pe cineva. Chiar unuia dintre notari i-au căzut cărămizi pe maşină. Aceasta a mai dezvăluit o situaţie incredibilă, de care responsabilă este însăşi Primăria Câmpulung: dosarul cu propunerea de aplicare a impozitului de 200%, ca sancţiune pentru o clădire neîntreţinută, zace de doi ani la Taxe şi Impozite, fără să fie pusă în aplicare măsura supraimpozitării.
- Arhitectul şef: „Am făcut dosar către Compartimentul de Taxe şi Impozite, pentru a fi supraimpozitaţi, dosar care zace de doi ani acolo”
În răgazul scurs de la respingerea plângerii prealabile de către puterea politică din Consiliul Local, nu s-a simţit nici cea mai mică intenţie de protejare a viitorului proiect „Kretzulescu” de un eventual demers în instanţă, care să-l blocheze. Aşa cum s-a întâmplat cu hotărârea privind zonarea, anulată după o lună şi 11 zile de la aprobarea ei, repetăm, tot sub imboldul unei plângeri prealabile, care nu este altceva decât faza premergătoare a atacării unei hotărâri a Consiliului Local în Contencios Administrativ. Ideea era de a trata subiectul clădirii separat de proiectul amenajării Parcului „Kretzulescu”, pentru a nu fi suspendat pe durata unui litigiu, cu consecinţa ratării oportunităţii de finanţare nerambursabilă.
Ce a generat această idee cutezătoare a demolării clădirii notariale, imposibil de pus în practică fără o hotărâre judecătorească definitivă, care să dea dreptate administraţiei publice locale? Refuzul celui care deţine cea mai mare parte a imobilului de a se conforma legii, care îl obligă să-şi securizeze construcţia rămasă cu un exterior nefinalizat, din care frecvent cad fragmente de zidărie. Cad şi fără intemperii meteo, darămite la o vijelie, după care se „înroşeşte” toată zona, din cauza cărămizilor sparte şi împrăştiate pe stradă!
În apărarea propunerii sale, generate atât de nerespectarea condiţiilor din autorizaţia de construire din 1996, cât şi de imposibilitatea unui dialog cu proprietarul principal al imobilului, arhitecta şefă Mădălina Zăgărin a prezentat următoarele argumente. „Eu am întocmit raportul de specialitate, prin care propun respingerea (n.r. plângerii prealabile). Propun respingerea, pentru că am încercat foarte multe discuţii pe cale amiabilă. Am discutat cu doamnele notar, care au precizat că nu este obligaţia dumnealor – în nenumărate rânduri -, este obligaţia domnului Stan. Domnul Stan mi-a spus în public, pe stradă, împreună cu domnul viceprimar, că este mai ieftin să ne împuşte pe amândoi decât să zugrăvească clădirea. Am făcut demersuri, toată procedura, am făcut dosar către Compartimentul de Taxe şi Impozite, pentru a fi supraimpozitaţi, dosar care zace de doi ani acolo. Nu i s-a dat curs niciodată. Am încercat cu discuţii amiabile de trei ani, de când sunt eu arhitect şef. Nu s-a putut. Şi atunci este normal că viziunea urbanistică este de a avea o intenţie în acest sens. Vreau să vă mai aduc la cunoştinţă că, dacă nu se face niciun demers legal şi dacă cineva, Doamne fereşte, suferă, moare sau este accidentat din cauza acelei clădiri, cei care nu au luat atitudine se fac vinovaţi.”, a precizat Mădălina Zăgărin.
Faptul că imobilul „nu asigură normele de siguranţă în exploatare este admis chiar de petiţionare, prin acţiunile întreprinse, prin simplul fapt că îşi parchează autoturismele, proprietate personală, în mijlocul străzii Fraţii Goleşti sau peste drum de construcţia aflată în discuţie, pentru a nu risca ca bucăţi din construcţia aflată la adresa strada Fraţii Goleşti, nr. 20B, clădire ce se degradează constant, bucăţi din anvelopa sa căzând frecvent pe spaţiul public din proximitate, să cadă pe bunurile domniilor lor.”, extragem un fragment din documentaţia întocmită pentru şedinţa extraordinară din 21 ianuarie 2025.
- Neconformităţi între autorizaţia de construire din toamna anului 1996 şi situaţia din teren
Aceasta invocă şi multiplele neconcordanţe între lucrările autorizate prin autorizaţia de construire din 5 noiembrie 1996 şi construcţia existentă pe teren. „Demisolul construcţiei era prevăzut, conform memoriului tehnic, cu garaje pentru 6-14 autoturisme, boxe, atelier, centrală termică şi adăpost de protecţie civilă. În prezent, demisolul construcţiei existente pe teren nu este prevăzut cu acces auto şi nici cu evacuare pentru adăposturi de protecţie civilă, făcând imposibilă funcţionarea sa ca garaje, respectiv adăpost ALA. De-a lungul timpului, în acesta au funcţionat diverse spaţii comerciale, chiar în prezent având afişat, pe uşa de acces la demisol, anunţ de închiriere pentru spaţii comerciale, ce confirmă faptul că lucrările de execuţie nu au respectat cele prevăzute în autorizaţia de construire.”, sunt câteva dintre abaterile de la documentul de autorizare.
„Scările de acces în notariatul public sunt executate pe domeniul public, anulând trotuarul pietonal şi fără a avea la bază o autorizaţie de execuţie a lucrărilor pe domeniul public sau un contract de concesiune a domeniului public. În consecinţă, se impune desfiinţarea scărilor de acces.”, este altă neregulă punctată de arhitectul şef.
Raportul său menţionează şi alte neconformităţi la nivelul suprafeţelor, al faţadelor etc. „Lucrările de execuţie ale acestei clădiri nu au fost niciodată finalizate. Din punct de vedere constructiv, nu au fost executate finisajele anvelopei, aşa cum sunt ele prevăzute a se executa conform autorizaţiei de construire nr. 303/9110 din 05.11.1996, iar, din punct de vedere procedural, nu s-au finalizat, deoarece nu s-a încheiat un proces verbal de recepţia lucrărilor. (…) În vederea autorizării construcţiei existente la adresa Fraţii Goleşti nr. 20B, aşa cum se prezintă ea, în prezent, pe teren, se impune elaborarea PUZ în vederea modificării coeficienţilor de urbanism maxim admişi.”, este una dintre măsurile de intrare în legalitate. Dar până atunci este necesară măcar o asigurare a clădirii, în vederea protejării trecătorilor şi a bunurilor, prin realizarea faţadei lăsate nefinalizată de 28 de ani.