-1.4 C
Campulung Muscel
12/02/2025

Încurcătură veche de 57 de ani! Continuă procesul pentru satul Valea Cetăţuia, ai cărui locuitori ţin de Cetăţeni, iar terenul de sub case este al Stoeneştiului

De 35 de ani, primăriile Stoeneşti şi Cetăţeni nu reuşesc să ajungă la o înţelegere în privinţa graniţei dintre localităţi, teritoriul disputat fiind satul Valea Cetăţuia. Nu numai, căci revendicările autorităţilor de la Cetăţeni includ, separat de litigiul pentru comunitatea de rudari, un versant de peste 4.000 de hectare! V-am mai povestit despre bizareria care a generat o râcă măsurată în decenii şi procese între vecini: potrivit actelor de identitate, vieţuitorii cătunului sunt locuitori ai comunei Cetăţeni, dar ei stau pe pământul Stoeneştiului. Situaţie alambicată, rămasă aşa de 57 de ani, pentru reglarea căreia Prefectura a deschis, în urmă cu trei ani, un proces la Tribunalul Argeş, după ce a eşuat, în mod repetat, în medierea chestiunii hotarelor.

Din 1968 şi până în prezent, Valea Cetăţuia s-a extins teritorial considerabil, prin construirea de case noi de către membrii comunităţii de rudari. Din acest motiv, administraţia de la Stoeneşti a propus ca expertul desemnat în procesul care se rejudecă la Tribunalul Argeş să stabilească linia de hotar astfel încât comunitatea să nu fie divizată.

  • Curtea de Apel a decis rejudecarea, după ce, iniţial, Tribunalul admisese cererea Prefecturii    

Conflictul a izbucnit în primii ani după ’90 şi, cum Prefectura n-a putut face pace între vecini, s-a ajuns la instanţă. Cel mai „recent” litigiu pe tema stabilirii graniţei dintre cele două localităţi muscelene se dispută de trei ani. Pe 4 ianuarie 2022, Prefectura Argeş chema în judecată primăriile Stoeneşti şi Cetăţeni – unităţile administrativ-teritoriale, reprezentate prin primarii lor – şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Argeş. După un an în care speţa s-a aflat în analiza Secţiei Civile – Contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Argeş, pe 27 ianuarie 2023, instanţa a admis cererea prefectului şi a dispus omologarea liniei de hotar stabilită de expertul desemnat în cauză să întocmească un raport de expertiză.

Fapt care a nemulţumit autorităţile de la Stoeneşti, care, pe 13 iunie 2023, au formulat recurs. Riposta părţii care a contestat hotarul impus prin acţiunea Prefecturii a avut, oarecum, câştig de cauză la Curtea de Apel Piteşti, care, pe 19 decembrie 2023, i-a admis recursul. Instanţa superioară a casat sentinţa Tribunalului Argeş şi a trimis cauza, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă de fond.

Acest lucru se întâmplă în prezent. Pe 15 februarie 2024, dosarul a revenit la Tribunal şi, de atunci, au avut loc patru termene de judecată. Pe 21 noiembrie 2024, magistratul le-a acceptat celor două administraţii locale proba cu specialitatea topografie, care este în lucru.

  • Locuitorii din Valea Cetăţuia sunt ai Cetăţeniului, dar pământul pe care trăiesc este al Stoeneştiului

Primarul de la Stoeneşti, Paul Ion Marin, ne-a povestit, de curând, de ce nu reuşesc să ajungă la o înţelegere conducerile celor două primării. Adică ce nu le convine celor de la Stoeneşti şi ce nu le convine celor de la Cetăţeni. „Până în ’68, când a fost ultima împărţire administrativ-teritorială, rudarii au fost ai noştri. Cei de la Valea lui Coman şi Valea Chiliei au fost luaţi, pentru că altfel Cetăţeni nu putea să fie comună. Au fost luaţi ca să întrunească numărul de locuitori. Ce s-a întâmplat atunci? Căci asta este durerea cea mare! Au luat numai Starea Civilă, adică numai „sufletele”, pe care le-au trecut la Cetăţeni. Dar terenul a rămas al Stoeneştiului. Cadastrul n-a făcut modificările respective. Cadastrul… la noi, rudarii… la ei, cu toată Starea Civilă. Nu este o problemă, eu îi iau, dar ei ce mai fac, căci şi aşa sunt o localitate de gradul III?! Însă important este să se facă documentele. Cum pot eu să-i dau autorizaţie pentru casă, când Starea Civilă este la Cetăţeni, unde se duce pentru adeverinţă pentru carte de identitate, unde votează şi de unde ia ajutorul social, alocaţie pentru copii şi restul drepturilor?! Dar vine la mine ca să-i dau autorizaţie pentru casă! Eu n-am rolul lor! Rolul lor este la Cetăţeni. Însă terenul, potrivit Oficiului de Cadastru, a rămas la noi.”, este încurcătura cu o vechime de 57 de ani.

Unde nu se înţeleg vecinii? „Eu le-am spus astfel: dacă Schitul Cetăţuia „Negru Vodă” este al Cetăţeniului, luaţi şi deasupra schitului, luaţi şi rudarii! Deasupra schitului, cum se coboară în Valea Chiliei, era vorba de peste 800 de hectare. Eu rezolv această problemă în Consiliul Local, pentru că trebuie adoptată o hotărâre. Nu vor asta. Ei vor să meargă pe Valea lui Coman, să ia 4.000 de hectare! Să ia şi muntele Marginea Domnească! Ei vor hotarul pe Valea lui Coman. Întotdeauna, hotarul vechi a fost pe Valea Chiliei.”, a precizat primarul de la Stoeneşti.

  • Primăria Cetăţeni vrea şi muntele Marginea Domnească

În afara acestui proces aflat în faza de rejudecare, între cele două primării mai există un diferend la Tribunal. Pe 28 februarie 2020, Comuna Cetăţeni şi Consiliul Local Cetăţeni, reprezentate, la acel moment, de primarul Claudius Ciobanu, au chemat în instanţă Comuna Stoeneşti, Consiliul Local Stoeneşti şi Guvernul României. Autorităţile de la Cetăţeni solicită magistratului să-i oblige pe vecinii de la Stoeneşti să deschidă rol fiscal şi să le înregistreze în evidenţele fiscale şi în rolul agricol cu terenul în suprafaţă de 67,6670 hectare de păşune pe izlazul Marginea Domnească şi 8,5406 hectare de păşune pe izlazul Gavana.

După doi ani, pe 13 mai 2022, acţiunea a fost suspendată şi aşa rămâne până când se soluţionează procesul Prefecturii cu cele două primării din Muscel. Atât pe 5 ianuarie 2024, cât şi pe 10 octombrie 2024, Tribunalul a menţinut măsura suspendării judecăţii până când se va emite un verdict definitiv în chestiunea stabilirii graniţelor între Stoeneşti şi Cetăţeni.

„Marginea Domnească a fost un gol alpin care i-a aparţinut boierului Grigorescu. Când s-au depus documentele la noi, pentru Marginea Domnească – el a avut terenuri şi prin alte părţi -, ei (n.r. urmaşii) îşi luaseră cota de gol alpin prevăzută de lege. Şi n-au mai avut dreptul să ia şi Marginea Domnească. Era vorba de 60 şi ceva de hectare prevăzute prin lege. Dar ei au primit în alte părţi din ţară. Atunci, noi le-am respins cererea. Legea fondului funciar spune clar: terenurile care n-au mai putut fi revendicate de moştenitori trec în patrimoniul UAT-urilor. Până în 1990, Marginea Domnească – aşa au procedat comuniştii – a fost dată în folosinţa celor de la Cetăţeni, ca să-şi pască animalele. După ’90, a picat acest transfer, întrucât au primit izlaz undeva pe la Hârtieşti, după cum au avut proprietăţile. Marginea Domnească n-am putut s-o dăm celui care a revendicat-o şi a rămas în patrimoniul nostru. Acest lucru ei îl contestă şi vor să-şi ia Marginea Domnească. Eu le-am spus pe unde am hotarul vechi şi aşa ceva nu pot să cedez. Dacă cedează Consiliul Local… dar 4.000 de hectare… nu se poate aşa ceva! Este un versant întreg! Tot versantul, până în vârf, spre Leaota! Nu este posibil! Dacă nu… stabilim pe vechile amplasamente şi iau eu rudarii. Mai am o mie, dacă mai iau o mie, fac două mii. Asta este neînţelegerea.”, ne-a povestit primarul Paul Ion Marin esenţa celui de-al doilea litigiu, care momentan este suspendat.

Ca o glumă, după atâţia ani de stat în judecăţi, primarul Paul Marin spunea că, până la urmă, îi vor împăca cei de sus, cu o hotărâre de Guvern de unificare a localităţilor. „Vin cu toţii la noi!”, este concluzia savuroasă a edilului, care, în scenariul plănuit de guvernanţi, ar câştiga nu numai comunitatea de la Valea Cetăţuia, ci comuna vecină cu totul.

Magda BĂNCESCU

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!