14 septembrie 2020, data închiderii arterelor Bulevardului „Pardon”, pe finalul mandatului de primar al lui Liviu Ţâroiu, cu două săptămâni înainte de alegerile locale din 27 septembrie 2020. 18 octombrie 2024, data redeschiderii bulevardului pentru circulaţia rutieră, aşa cum îşi doreau cei mai mulţi câmpulungeni, nemulţumiţi de traficul în permanenţă sufocant pe variantele insuficiente. Prima decizie luată de Elena Lasconi, după învestirea în funcţia de primar reales pentru un nou mandat, a fost să semneze documentul care a permis redarea străzilor Negru Vodă şi Republicii, pe întinderea bulevardului, şoferilor cărora li s-a permis accesul după patru ani, o lună şi patru zile de restricţii.
Calvarul n-ar fi durat atât dacă această investiţie n-ar fi avut un istoric uluitor, o premieră urâtă pentru administraţia câmpulungeană: reclamată de aproape 25 de ori numai de o singură persoană, cu menţiunea că n-a fost singura care s-a ţinut de petiţii şi sesizări, blocată de două ori de ISC Argeş, acţionată în instanţă de prefectul PNL Radu Perianu, „lălăită” de un constructor care nu poate fi acuzat doar de lipsă de profesionalism. Sunt cauzele esenţiale care au dublat durata lucrării predate Primăriei pe 4 octombrie 2024, ziua efectuării recepţiei.
Vă amintim că în primele luni ale mandatului 2020-2024, care au coincis cu perioada de toamnă-iarnă, lucrarea a fost sistată pentru îmbunătăţirea proiectului „subţirel” preluat de la Liviu Ţâroiu, mulţumit cu o asfaltare banală a centrului. Între primăvara anului 2022 – primăvara anului 2023, s-a derulat procesul iniţiat de prefectul liberal, pentru anularea autorizaţiei de construire. A treia perioadă de oprire a şantierului s-a produs între noiembrie 2023 – iunie 2024, când ISC a impus Primăriei o expertiză, făcută şi refăcută după bunul plac al unui şef aservit politic.
Şi peste putregaiul politic, care a lungit excesiv o investiţie scurtată fizic, prin renunţarea la tronsonul cuprins între Policlinică şi intersecţia cu strada Istrate Rizeanu, s-a aflat constructorul. De fapt, constructorii, fiind trei firme asociate câştigătoare ale licitaţiei în februarie 2019: Conteh Barengott, Group Concif şi Ratelen Construct, toate aparţinând familiei Răuţoiu.