Fiind o lucrare de îmbunătăţire a condiţiei unui drum la el acasă, omul de afaceri Răuţoiu senior n-avea cum să nu câştige contractul, care pune în valoare ceea ce ştie să facă mai bine acest constructor: betoane. La betoane n-are concurenţă în Muscel, prin urmare, nu e anormal ca primarii să apeleze la serviciile lui, pentru a pune în operă amenajări din categoria celor necesare pe drumul către Schitul „Sfântul Ierarh Modest”, din satul Coteneşti, comuna Stoeneşti: rigole betonate, podeţe şi ziduri de sprijin. Lucrarea a început în primăvara acestui an şi, ţinând cont de terenul anevoios pe care intervine, echipa de muncitori a lui Sorinel Răuţoiu a avansat substanţial. Comparăm cu prestaţiile de la Câmpulung, unde celor trei firme ale familiei Răuţoiu, deţinute de tată, mamă, fiu, nu le-au fost de ajuns doi ani – nu punem la socoteală perioadele de sistare a lucrului – ca să reabiliteze 300 de metri de bulevard, suprafaţă ca-n palmă. Nu cu râpele şi pantele de la Stoeneşti, pe lângă care toarnă beton, pentru a proteja calea de acces către locaşul de cult frecventat de credincioşi din toată ţara. Care nu o dată au rămas împotmoliţi în glodul alunecos de pe drumeagul blocat de autoturismele care n-au mai putut înainta.
- Pe 2,5 kilometri sunt 83 de curbe!
În această săptămână, am parcurs traseul în lucru către Schitul „Sfântul Ierarh Modest”, de care constructorul s-a apropiat până la penultima curbă dinaintea intrării în incinta aşezământului religios. Pe 26 februarie 2024, Group Concif SRL a obţinut, prin atribuire directă, contractul în sumă de 587.500 lei, pentru lucrarea de pietruire şi asigurarea scurgerii apelor pluviale pe drumul local Băjan – Izlaz Merii Doi, pe o lungime de 2,5 km.
Potrivit proiectului tehnic întocmit, toamna trecută, de PFA Diniaş Ionel, investiţia pune accent pe „protejarea şanţurilor şi rigolelor cu beton, pe zonele unde declivităţile sunt mari şi prezintă succesiune de curbe.” După execuţia intervenţiilor stabilite, sarcina întreţinerii drumului revine Consiliului Local Stoeneşti. Lucrarea include – lucru care se poate vedea deja pe teren – parapete de siguranţă în zonele dificile ale traseului. Drumul aflat în prezent în şantier este singura legătură între satul Coteneşti şi proprietăţile riveranilor din zonă cu terenurile din extravilanul comunei Stoeneşti, dar şi cu mănăstirea aflată la capătul căii de acces.
„Drumul este amplasat atât în intravilanul, cât şi în extravilanul comunei Stoeneşti, deservind accesul locuitorilor spre izlaz, pentru efectuarea lucrărilor agricole (livezi cu pomi fructiferi şi fâneţe) şi pentru păşunatul animalelor domestice. Traseul are o lungime totală de 2.428,39 metri şi se află, în general, în profil mixt, cu lăţimea părţii carosabile a drumului de 2,50 metri, până la aproximativ 3,65 metri. Lăţimea între limitele de proprietăţi este cuprinsă între 4,20 metri, până la 6,75 metri, în prima parte a drumului. (…) Structura rutieră existentă este alcătuită din minimum 15 cm-20 cm piatră spartă de calcar, în amestec cu pietriş de râu, şi prezintă pe zone cu declivităţi mari ravene, iar, pe alocuri, mici torente, cauzate de scurgerea apelor pluviale, deficitară în lungul drumului. Cauza producerii acestora este atât lipsa şanţurilor şi rigolelor protejate cu beton, respectiv lipsa întreţinerii podeţelor existente şi a camerelor de cădere de pe drumul local, cât şi necesitatea suplimentării numărului de podeţe, pentru descărcarea rapidă a apei pluviale colectate de pe versanţi şi platforma drumului.”, menţionează autorul proiectului tehnic.
Pe lungimea de 2.428,39 metri, drumul Băjan – Izlaz Merii Doi are 83 de curbe, cu raze cuprinse între 9 metri şi 200 metri şi 25 de frânturi, potrivit aceleiaşi documentaţii.
- În ce constă lucrarea
Traseul către Schitul „Sfântul Ierarh Modest” nu va fi asfaltat, întrucât bugetul local nu-şi permite asemenea costuri, ci va fi pietruit corespunzător, ca să reziste apelor ploilor prăvălite cu repeziciune de pe culmile alăturate. Deja se cunoaşte o ameliorare consistentă a condiţiei de circulaţie, fiind eliminate craterele de pe mijlocul drumului, săpate de şuvoaiele precipitaţiilor. Se urcă şi se coboară acceptabil, ţinând cont de panta accentuată a arterei amplasate pe o coastă deteriorată de utilajele de lucru ale sătenilor, în special, tractoarele cu care cară fânul şi fructele.
Proiectantul a mai stabilit că „eliminarea apelor pluviale de pe partea carosabilă se face prin panta transversală a profilului către rigola de pământ, rigola şi şanţul pereat sau rigola ranforsată, situate la marginea drumului (pe partea dreaptă sau stângă a acestuia, în funcţie de amenajarea în plan şi profil transversal.” Pentru scurgerea apelor pluviale, transversal drumului local, s-au proiectat opt podeţe tubulare. „Podeţele tubulare şi dalate existente se menţin şi se vor decolmata. Pentru asigurarea continuităţii scurgerii apelor pluviale pe zona de acces în proprietăţi, s-au prevăzut podeţe din ţeavă corugată, Ø300 mm, cu lungimea de 5 metri, cu placă de 15 cm şi lăţimea de 1 metru, din beton armat cu plasă sudată Ø8 mm, având în vedere proiectarea de rigole şi şanţuri pereate, respectiv rigolele ranforsate.”, punctează proiectantul.
Drumurile laterale se vor amenaja şi ele, pe o lungime cuprinsă între 4 şi 6,50 metri, cu aceeaşi structură rutieră ca a drumului local către schit. Pentru siguranţa circulaţiei, în zonele dificile s-a prevăzut, în exteriorul curbelor, parapet metalic de tip semigreu.
- De când schitul a fost luat în administrare de maica Anastasia, drumul a fost întreţinut de Primărie cât s-a putut
Prin această investiţie, primarul de la Stoeneşti se achită de responsabilitatea încredinţată de Înaltpreasfinţitul Calinic, în toamna anului 2022, când a oficiat slujba de sfinţire a noii biserici a Schitului „Sfântul Ierarh Modest”. Mai-marele Bisericii argeşene i-a cerut lui Paul Ion Marin să pună în siguranţă căile de acces către cele două lăcaşuri de cult amplasate în zonele înalte ale comunei: Mănăstirea Cetăţuia „Negru Vodă” şi Schitul „Sfântul Ierarh Modest”. Chiar înainte de a primi această misiune din partea arhiepiscopului Argeşului şi Muscelului, edilul de la Stoeneşti a îmbunătăţit ruta către schit, de cum a fost luat în primire de maica Anastasia, devenită între timp stareţă.
Potrivit arhiepiscopului Calinic, Schitul „Sfântul Ierarh Modest” este poziţionat mai la înălţime faţă de Cetăţuia „Negru Vodă”. „Eu am măsurat. E cu 50 de metri mai înalt aici decât în partea cealaltă.”, spunea Înaltpreasfinţitul Calinic. Însă este mai periculos urcuşul la Cetăţuia, în special pentru cei afectaţi de boală ori vârsta înaintată. „Şi aici a fost o Golgotă, ca la Cetăţuia „Negru Vodă”. Acolo este mai mare primejdia ca aici. Acolo, dacă nu se iau măsuri şi domnul primar nu îngrijeşte… Să luaţi măsuri de securitate! Numai un ins, dacă cade în prăpastie, te-ai ras pentru totdeauna, şi tu, şi numele meu! Vă felicit că aţi făcut aici drum şi să-l menţineţi, să faceţi rigole, şanţuri, căci este un loc foarte frumos. Acest punct şi Cetăţuia „Negru Vodă” vor deveni puncte de forţă turistică, împreună cu celelalte. Că lumii îi place frumosul, îi place muntele. Omul merge pe drum, domnul primar. Iar dumneata, fiind primar, căci ai să mori primar, fă drumurile acestea!”, i-a cerut arhiepiscopul Calinic primarului Marin, în toamna anului 2022.
Edilul a luat în serios însărcinarea transmisă în cadrul slujbei de sfinţire de către Înaltpreasfinţitul Calinic şi, în 2023, a pregătit proiectul de asigurare a legăturii din Coteneşti cu schitul „cocoţat” pe un platou, într-un peisaj de vis. În 2024, s-a trecut la treabă şi probabil că, tot în acest an, vom asista la un final al lucrării, care a înaintat mulţumitor, dacă o comparăm cu lentoarea investiţiilor lui Răuţoiu de la Câmpulung.
Magda BĂNCESCU
