Una dintre marile nemulţumiri ale locuitorilor din Bughea de Jos este lipsa străzilor asfaltate. Din păcate pentru aceşti cetăţeni din vecinătatea Câmpulungului, lipsesc cam multe – prea multe – în infrastructura rutieră şi sistemul de utilităţi al localităţii. Comuna are apă aproape peste tot, în rest, stă prost la aproape orice ţine de responsabilitatea Primăriei să asigure, fie singură, fie în colaborare cu alte instituţii, care pot sprijini demersurile autorităţilor locale. În prezent, jumătate din infrastructura rutieră a localităţii nu beneficiază de asfalt. Unele dintre căile de acces, prin poziţionare şi condiţia în care se găsesc, creează în permanenţă probleme şi cetăţenilor, şi autorităţilor. Lucrurile nu sunt roz nici în cazul rutelor asfaltate până în 2016, de pildă, întrucât covorul bituminos s-a deteriorat substanţial şi este nevoie să se intervină pentru punerea lui la punct. Altă carenţă a comunei: prea puţine şanţuri betonate, situaţie care accentuează senzaţia de neîngrijire a spaţiului public. Bughea de Jos nu are nici reţea de canalizare, intenţia fiind de a înfiinţa sistemul, care include şi staţie de epurare, cu ajutorul fondurilor europene obţinute prin PNRR.
- Din cele 5 milioane de euro, statul finanţează reţeaua de canalizare cu 3 milioane de euro. Comuna trebuie să contribuie cu 2 milioane de euro
„Este frustrant să vii de la Câmpulung, să intri în comuna ta şi la poartă să ai bălţi şi noroi, un şanţ de pământ plin de buruieni, iar apa să circule pe jumătatea drumului.”, este descrierea oferită de viceprimarul Bogdan Oancea, ales primar în mandatul 2024-2028, pentru prea multe zone ale aşezării din vecinătatea municipiului.
Primăria Bughea de Jos are semnate două contracte importante, pentru canalizare şi asfaltare. Pentru asfaltare, finanţarea este asigurată prin Programul „Anghel Saligny”, cu o cofinanţare redusă din partea comunei. Mai precis, administraţia a suportat costurile studiului de fezabilitate şi ale unor avize. În acest caz, cetăţenii ar trebui să asiste la un start al lucrărilor, nefiind impedimente în privinţa susţinerii financiare a obiectivului propus.
Altfel stau lucrurile în cazul sistemului de canalizare, admis în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Viceprimarul Bogdan Oancea a explicat de ce administraţia va întâmpina dificultăţi în derularea proiectului. „În primii doi ani, va trebui să implementăm partea cofinanţată de către Ministerul Dezvoltării, de aproximativ 3 milioane de euro. Contractul, care este semnat, cuprinde proiectare şi execuţie. În acest moment, se lucrează la partea de proiectare. Aştept ca domnul primar să vină în Consiliul Local să ne prezinte acest proiect şi indicatorii tehnico-economici. Pentru mine, ca viceprimar, acest proiect pleacă cu multe întrebări. Şi anume: ce vom face prima dată? Vom face staţia de epurare şi vom începe cu străzile limitrofe sau începem cu străzile şi, ulterior, vom face staţia de epurare? Având în vedere că partea noastră de cofinanţare este de 2 milioane de euro, eu cred că ar trebui să începem cu staţia de epurare şi, ulterior, străzile care nu sunt asfaltate.”, a afirmat acesta, la o emisiune difuzată de Muscel Tv înaintea alegerilor locale.
Pentru că după ce vor fi canalizate, arterele respective vor avea nevoie de finanţare pentru asfaltare. Nădejdea stă tot într-un program naţional de finanţare, după modelul PNDL 1, PNDL 2, „Anghel Saligny”, mai ales că multe localităţi din ţară introduc sistemul de canalizare şi vor avea nevoie de bani pentru a repara străzile scormonite.
- După introducerea canalizării, apare altă belea pentru Primărie: cu ce repară străzile stricate în urma săpăturilor?
În opinia sa, o greşeală a administraţiei locale este că nu a prevăzut investiţia de asfaltare, prin depunerea unor proiecte fie pe PNRR, fie pe „Anghel Saligny”, pentru străzile care urmează să fie canalizate. După cum se ştie, o lucrare de canalizare presupune spargerea arterelor, cu sau fără asfalt, pentru îngroparea conductelor, execuţia traversărilor ş.a.m.d. „Povara” pe care o preia actualul viceprimar, votat primar în mandatul 2024-2028, se prezintă astfel. Trebuie să găsească 2 milioane de euro, cofinanţarea asumată de Primăria Bughea de Jos în proiectul canalizării în valoare totală de 5 milioane de euro. În afară de această sumă uriaşă, trebuie să caute o sursă financiară şi pentru asfaltarea drumurilor pe care se vor executa săpăturile. Speranţele legate de obţinerea unor fonduri prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă s-au năruit odată cu închiderea acestei posibilităţi de finanţare. „Eu, ca viitor primar, mă uit cu speranţă către Programul 2028-2032, dar noi va trebui, în următorii doi ani, să găsim soluţii financiare, astfel încât să putem reabilita străzile pe care le vom canaliza, ceea ce implică o bătaie de cap foarte mare.” Bătaie de cap tradusă în insistenţe pe la ministerele care pot direcţiona fonduri în teritoriu până când se va deschide o axă destinată tipului de investiţie de care este nevoie la Bughea de Jos.
- Nu există trotuare nici pe drumul judeţean, nici pe drumurile locale
Drumul judeţean care străbate localitatea dinspre Câmpulung până în centrul comunei, de unde se duce către Godeni, este foarte stricat, în aceeaşi notă cu multe dintre căile de acces din Bughea de Jos. „Primul pas, ca să poţi să conlucrezi cu autorităţile statului, este să soliciţi. Să spui că ai o problemă atât cu albia râului, cât şi cu drumul judeţean. Dacă tu nu soliciţi, nimeni nu vine să te susţină în acest sens.”, a mai spus Bogdan Oancea care, probabil, de la toamnă va iniţia aceste demersuri, despre care a reclamat public că au lipsit.
La Bughea de Jos nu există trotuare, nici pe drumul judeţean, nici pe drumurile comunale. „Am analizat drumul judeţean şi, împreună cu un reprezentant al Consiliului Judeţean, am ajuns la concluzia că se poate, imediat ce se va interveni pentru canalizare pe partea respectivă. În momentul în care se va reabilita zona de la Bădeşti, până la podul şcolii, putem construi un refugiu pentru pietoni, un trotuar, pe una dintre părţile drumului.”, a mai precizat Bogdan Oancea.