Cu o grămadă de clădiri rămase fără utilitate nu se mai ştie de când – şcoli, grădiniţe, cămine culturale -, singurele spaţii care pot găzdui evenimente sunt Clubul ARO, sala de festivităţi a Primăriei Câmpulung, amfiteatrele Colegiilor „Carol I” şi „Dinicu Golescu”, holul Muzeului Municipal şi sala mai tot timpul neîncăpătoare a Bibliotecii „Ion Barbu”. Artiştii şi scriitorii au la dispoziţie Galeria „Arta”, care salvează situaţia deloc flatantă în care se găseşte Câmpulungul, nu de ieri, ci de ani şi ani în care nu s-au putut salva imobilele disponibile. Şi avem, slavă Domnului, construcţii generoase, în care pot avea loc mai multe manifestări simultan.
Cine nu expune la „Arta” o face la Big&Small, cel mai nepotrivit loc dintre toate, fiind în calea clienţilor care îşi văd de ale lor. Şi decorul este ce nu trebuie, în jurul tablourilor şi participanţilor fiind vizibilă marfa din magazinele învecinate holului de la intrare. Pe lângă nevoia de spaţiu în care să se manifeste oamenii de cultură ai municipiului, a apărut una urgentă, care implică actul educaţional.
Numărul mare de elevi, care învaţă la Şcoala Gimnazială „Sfântul Iacob”, a generat o solicitare din partea directoarei către Primăria Câmpulung de a fi ajutată cu un spaţiu pentru dislocarea unor clase. Spaţiul ideal era în incinta fostei Şcoli nr.5, rămasă fără funcţionalitate de foarte mult timp. Clădirea veche este, însă, improprie găzduirii unor copii, iar corpul mai nou este ocupat parţial de sediul GAL Câmpulung Muscel.
- „Vreau să resuscităm aceste clădiri, pentru că altfel se vor prăbuşi”
Vara trecută, primăriţa Elena Lasconi a inspectat, în momentul preluării fostului Cinematograf „Balada”, mai multe clădiri prin care, de mandate bune, bate vântul: fostele Cămine Culturale din Vişoi şi Valea Româneştilor, fostele Şcoli Mărcuş şi Valea Româneştilor şi Grădiniţa Valea Româneştilor. În afara acestora, mai sunt „disponibile” corpul vechi al Şcolii nr.5, Şcoala Chilii, pentru Şcoala 6 fiind planuri de a o transforma în autobaza Câmpulungului, după ce se concretizează investiţia finanţată de PNRR în autobuze şi microbuze electrice. În patrimoniul Câmpulungului se mai află clădirea „Plantelor” sau fostul Club al Pensionarilor – pentru care rămân valabile planurile de a muta Biblioteca „Ion Barbu” aici -, Băile „Kretzulescu” şi, cea mai importantă dintre toate, Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”.
Toate clădirile sunt sever afectate de trecerea timpului şi de lipsa întreţinerii în anii trecuţi peste ele de când sunt închise. Ziduri acoperite de mucegai, acoperişuri deteriorate, lemn putrezit, tencuială căzută… totul este degradat, vechi, jalnic. Jalnic de privit, jalnic de mirosit. Mai sensibil să fii, îţi sfâşie sufletul vederea unor clădiri care au vibrat de viaţă la vremea lor. Fie de veselia copiilor, fie de bucuria celor reuniţi la o sărbătoare a cartierului. Astăzi sunt nişte ruine, care, numai printr-o minune, pot primi o destinaţie nouă, după renovare.
Totul se învârte în jurul banilor. Foarte mulţi bani! „Vreau să resuscităm aceste clădiri, pentru că altfel se vor prăbuşi. Cu fonduri europene, pentru că noi nu avem bani. Primăria Câmpulung este o primărie săracă.”, a precizat Elena Lasconi, care a preluat de la administraţiile precedente o moştenire teribilă, constând în hrube amplasate şi în centru, şi la periferii.
Cine ştie când şi dacă le va veni rândul vreodată?! Căci altele sunt urgenţele şi nevoile: Spitalul, Policlinica, şcolile, Primăria, Palatul Culturii.
- “Şi doamna director de la „Sfântul Iacob” ne-a rugat dacă putem să-i dăm câteva spaţii, pentru că are copii mulţi”
Dacă nu existau procesele cu moştenitorii proprietarului Hotelului Regal, puteau fi puse la punct spaţiile fostei Cina. „Ne judecăm. Nu pot să fac nimic acolo, spaţiul este în litigiu, nu ne putem atinge. În momentul în care se va încheia procesul, spaţiul de la Cina aşa îl văd: un loc boem pentru cei care vin la Câmpulung.”, a mai spus Elena Lasconi.
Bine era dacă, dintre toate „dărăpănăturile” Primăriei, să fi fost reparată măcar Şcoala 5. De ce? Este în vecinătatea Şcolii „Sfântul Iacob”, care are nevoie de spaţiu în plus pentru numărul mare de elevi. „Până acum, nu s-a deschis nicio axă pe fonduri europene, prin care să putem aplica pentru ceva. Ea este, oricum, scoasă din circuitul educaţional. N-am putut s-o depunem pe un program destinat şcolilor. Şi doamna director de la „Sfântul Iacob” ne-a rugat dacă putem să-i dăm câteva spaţii, pentru că are copii mulţi. Mi-aş dori să pot s-o ajut. Ar fi dispusă să închirieze.”, a prezentat primăriţa Elena Lasconi una dintre nevoile de spaţiu venite din zona învăţământului.