Au trecut 33 de ani de la plecarea dintre noi a istoricului şi cercetătorului Flaminiu Mârtzu, cu ale cărui fotografii fiica sa, profesoara Cristina Nicula, ne-a încântat atât în cadrul evenimentelor culturale, cât şi în timpul interviurilor acordate pe subiectul impresionantei familii Negulici din care se trage. Printre numeroasele calităţi ale uriaşei personalităţi câmpulungene a fost şi plăcerea de a fotografia. Şi a fotografiat atât de mult Câmpulungul, începând cu anii ’30 – oameni, locuri, evenimente -, încât moştenirea vizuală lăsată urmaşei sale constituie ea însăşi o istorie veritabilă a oraşului căruia i-a dedicat întreaga sa viaţă. În preajma comemorării dispariţiei sale fizice, într-o zi de 27 noiembrie, vom puncta un eveniment istoric surprins de Flaminiu Mârtzu ca un adevărat reporter de teren, ajuns la locul prăbuşirii unui avion, se pare, în aceeaşi zi cu avionul doborât la Boteni de sublocotenentul aviator Constantin Baltă. De altfel, membrii Asociaţiei „Memorial Ploieşti”, care au colecţionat fragmentele unor avioane militare prăbuşite la Boteni şi Târgovişte, sunt de părere că pilotul Constantin Baltă l-a doborât şi pe cel de la Călineşti, satul Gorganu, care, în acele vremuri, era teritoriu al Muscelului. Într-unul dintre albumele pe care profesoara Cristina Nicula le păstrează ca pe cele mai preţioase bunuri rămase de la părintele său am găsit două poze spectaculoase, pe care Flaminiu Mârtzu le-a realizat la o jumătate de oră de la producerea incidentului.
- Familia Negulici a deţinut o moşie la Gorganu, pe atunci aflat în Muscel, unde s-a prăbuşit avionul american
Fire extrem de ordonată, Flaminiu Mârtzu obişnuia să noteze pe spatele fotografiilor amănunte despre subiectul surprins. Datorită meticulozităţii care i-a influenţat nu numai profesia, ci şi preocupările din timpul liber, dedicate tot studierii trecutului şi prezentului oraşului şi zonei, avem astăzi informaţii despre evenimentul istoric căruia i-a fost martor. „Avion inamic – american – prăbuşit în ziua de 5 mai 1944 în via domnului Vişoianu, lângă via noastră de la Gorgan – Muscel. Fotografiat de mine după o jumătate de oră”, a notat Flaminiu Mârtzu pe verso-ul imaginilor inedite.
Printre proprietăţile deţinute de bunicul său din partea mamei, Dimitrie I. Negulici, deputat de Muscel, s-a aflat o moşie la Gorganu – Muscel, sat al comunei Călineşti, unde familia acestuia s-a retras în timpul Primului Război Mondial. În fotografiile de familie, bunicul apare împreună cu cei doi nepoţi, copiii fiicei sale Lilla, Flaminiu (Minel, pe numele de alint) şi Elena (Nuţa). Minel avea pe atunci vârsta de cinci ani.
Profesoara Cristina Nicula are în albumele de familie mai multe mărturii ale vieţii trăite la Gorganu de străbunicul, bunica şi tatăl său. Colecţia excepţională de imagini de la 1918, cu familia reunită la Gorganu, este completată, în anii ’30, cu cele avându-l ca autor pe tânărul Flaminiu Mârtzu.
- „Baltă a reuşit, în aceeaşi zi, să doboare două avioane de acest gen, cel care a căzut la Boteni şi unul care a căzut la Călineşti”
Incidentul prăbuşirii avionului american la Călineşti a fost atins în treacăt, în prezentarea lor, de cei doi membri ai Asociaţiei „Memorial Ploieşti”, Ciprian Tănăsescu şi Adrian Duţă, cu ocazia expoziţiei „Lupte aeriene peste plaiuri muscelene”, organizată la Muzeul Municipal Câmpulung, în această primăvară. Una dintre piesele atractive ale expoziţiei axate pe bombardamentele din intervalul 1943-1944 a constituit-o macheta unui bombardier B-24, realizată de ing. Adrian Duţă. Macheta reproduce exemplarul care a căzut la Boteni, de avion bombardier cu patru motoare, folosit de armata americană în Al Doilea Război Mondial, pentru bombardarea Europei.
„Pe 6 mai 1944, întorcându-se dintr-un raid de bombardamente la Ploieşti, la 15 minute, aşa cum a povestit mitraliorul care era în coada avionului, a fost lovit de către un avion românesc pilotat de Constantin Baltă. Baltă a reuşit, în aceeaşi zi, să doboare două avioane de acest gen, cel care a căzut la Boteni şi unul care a căzut la Călineşti. După ce a fost lovit, avionul a explodat şi s-a rupt în mai multe bucăţi căzute la Boteni. Macheta este replica exactă a avionului.”, am aflat de la Adrian Duţă, cu ocazia evenimentului „Noaptea Muzeelor”, când a avut loc expoziţia. Există o singură fotografie a avionului, din care nu se observă decât un detaliu, subiectul pozei fiind echipajul postat în faţa aparatului de zbor.
- Au trecut 33 de ani de la dispariţia lui Flaminiu Mârtzu
La începutul acestei săptămâni, urmaşii lui Flaminiu Mârtzu au comemorat 33 de ani de la moartea sa.
„Flaminiu Dimitrie Mârtzu s-a născut la Focşani, pe 12 noiembrie 1913, ca fiu al medicului Francisc Mârtzu, originar din Tămăşeni, judeţul Neamţ, şi al Elenei Mârtzu din Câmpulung, născută Negulici, descendentă din familia pictorului I. D. Negulici. Şcoala primară a absolvit-o la Caracal, unde se afla cu serviciul tatăl său. Ulterior, familia s-a mutat la Bucureşti, unde a urmat cursurile Liceului „Gheorghe Şincai” (absolvit 1932) şi pe cele universitare – Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, licențiat în Drept în anul 1937. În 1938, şi-a susţinut examenul de doctorat cu o temă de istorie juridică: „O instituţie dispărută din dreptul succesoral roman: privilegiul masculinităţii”.
În 1952, a devenit muzeograf al Muzeului Câmpulung, al cărui director a fost între 1959 şi 1970. Între 1970 şi 1975, a fost muzeograf principal. S-a ocupat cu precădere, ca arheolog, de perioada medievală, efectuând cercetări la Bilceşti, Cetăţeni, Voineşti, Jidova, Lereşti, Aninoasa, Mănăstirea Valea, Băjeşti, precum şi la bisericile câmpulungene Marina, Sfântul Ilie, Şubeşti, Fundeni, Negru Vodă, Bradu, Sfântul Gheorghe, Valea, Sfânta Troiţă ş.a.
A fost preşedinte al Filialei Câmpulung a Societăţii Numismatice Române. S-a distins prin activitatea şi competenţa cu care a lucrat în cadrul Muzeului Câmpulung, fiind decorat cu Ordinul Muncii clasa a III-a şi Meritul Ştiinţific. Şi-a continuat activitatea ştiinţifică şi după pensionare, cercetând şi prelucrând rezultatele cercetărilor în studii şi comunicări, unele dintre ele publicate post-mortem.
A încetat din viaţă la 27 noiembrie 1990 şi a fost înmormântat lângă părinţii mamei sale, Elena şi Dimitrie Negulici, la cimitirul Bisericii Flămânda din Câmpulung.” Datele biografice au fost extrase din revista „Muscelul” a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, Filiala „Muscel”.
Magda BĂNCESCU
Fotografiile aparţin colecţiei personale a profesoarei Cristina Nicula