5.7 C
Campulung Muscel
05/11/2024

Investiţiile în sisteme de detectare a depăşirii concentraţiei maxime de oxigen şi de alarmare la incendii, la cele două spitale, scoase la licitaţie

Până pe 28 august 2023 este valabilă invitaţia Primăriei Câmpulung, lansată celor atraşi de valoarea celui mai proaspăt contract scos la licitaţie, de a-şi depune ofertele. 1.480.000 lei este nivelul de la care porneşte procedura de achiziţie, prin care este cerut preţul cel mai scăzut. Aceasta este condiţia determinantă a atribuirii contractului de proiectare şi execuţie de „Sisteme de detectare, semnalizare, alarmare la incendii, cu acoperire totală, şi de detectare, semnalizare şi alarmare în cazul depăşirii concentraţiei maxime admise de oxigen în atmosferă”. Lucrarea susţinută din fonduri europene se va desfăşura la Spitalul Municipal Câmpulung şi la Spitalul de Pneumoftiziologie Câmpulung, pavilioanele Stătescu, Drăghiceanu şi Grant. Banii provin dintr-un program european iniţiat la începutul pandemiei de Covid-19, care finanţează dotarea unităţilor medicale.

  • Primăria caută să obţină preţul cel mai scăzut

Licitaţia despre care relatăm a debutat pe 9 august 2023, cu postarea anunţului pe portalul de specialitate de către Primăria Câmpulung, instituţia care gestionează derularea proiectului „Consolidarea infrastructurii medicale pentru a face faţă provocărilor ridicate de combaterea epidemiei de Covid-10”, proiect vizând dotări la cele două unităţi spitaliceşti câmpulungene. Sursa de finanţare o reprezintă POIM – Programul Operaţional Infrastructura Mare. Investiţia în siguranţa pacienţilor şi a personalului, prin montarea unui sistem modern de detectare a unui posibil incendiu şi de alarmare a celor care se află în pericol, reprezintă doar un capitol al unui proiect amplu, care presupune mai multe îmbunătăţiri ale domeniilor cu probleme.

Autoritatea contractantă punctează în invitaţia de înscrie la licitaţie, lansată societăţilor interesate de oferta de lucru a administraţiei publice câmpulungene, în ce constau intervenţiile solicitate. „Se vor trata următoarele tipuri de instalaţii pentru: 1.Sistemele de detectare, semnalizare, alarmare incendii vor avea în componenţă următoarele echipamente: centrală adresabilă detecţie, semnalizare şi alarmare la incendiu; detectoare de fum; detectoare de fum-detector (lineari); butoane adresabile manuale de alarmare; sirene adresabile interioare; dispozitiv opto-acustic exterior; surse de alimentare şi acumulatoare tampon; echipamente de transmitere a alarmei. 2.Sistemele de detecţie şi alarmare în cazul depăşirii concentraţiei maxime admise de oxigen în atmosferă vor acoperi toate încăperile în care există sursă de oxigen medical (permanentă, de la staţia de oxigen, sau provizorie, de la butelii cu oxigen) şi sunt alcătuite din următoarele componente: unitate centrală; panou de vizualizare; detectori pentru oxigen; alarmă optică şi acustică – are rolul de a semnaliza şi alarma prezenţa concentraţiilor mari de oxigen în încăperile monitorizate.”, este descrierea în rezumat a dotărilor solicitate de organizatoarea licitaţiei.

Câştigă contractul estimat la 1.480.000 lei ofertantul dispus să îl onoreze la preţul cel mai scăzut.

  • TBC nu are nici sisteme de detectare a depăşirii concentraţiei maxime de oxigen şi nici sisteme cu acoperire totală în eventualitatea unui incendiu

Potrivit Notei conceptuale întocmite de Spitalul de Pneumoftiziologie Câmpulung, complexul medical totalizează patru clădiri cu funcţiuni medicale, dintre care trei sunt monumente istorice, şi patru clădiri administrative. Toate sunt foarte vechi, fiind edificate între anii 1893-1906. În momentul izbucnirii pandemiei de Covid-19, TBC-ul a fost încadrat ca spital de suport pentru pacienţii testaţi pozitiv sau suspecţi de infectarea cu virusul SARS-CoV-2.

„Ca în cazul altor unităţi sanitare din România şi din întreaga lume, Spitalul de Pneumoftiziologie Câmpulung nu a fost pregătit pentru a face faţă afluxului mare de pacienţi. Însă, prin eforturile corpului medical, s-a creat un circuit epidemiologic funcţional, cu modificarea încăperilor şi refuncţionalizarea spaţiilor, protejarea şi raţionalizarea resursei umane pentru a trata bolnavii, a preveni infecţiile în rândul personalului medico-sanitar şi a economisi echipamentele de protecţie – în primele luni pandemice – extrem de costisitoare şi cu o disponibilitate redusă.

Circuitele au fost create astfel încât echiparea şi dezechiparea să se facă în condiţii de siguranţă, izolarea suspecţilor şi a pacienţilor confirmaţi s-a făcut prin delimitarea clară a sectoarelor de pereţi mobili din folie, programul de lucru a fost definit pentru a asigura asistenţa medicală continuă pe toată perioada spitalizării, fără pauză, inclusiv în week-end şi sărbătorile legale.

Pe perioada pandemiei, în spitalul nostru au fost investigaţi aproximativ 937 de pacienţi confirmaţi cu infecţie SARS-Co-V-2 şi peste 411 pacienţi suspecţi de infecţie SARS-Co-V-2, prin spitalizare continuă.

În cel de-al treilea val al pandemiei Covid-19, care s-a manifestat şi în România începând cu luna martie 2020, activitatea desfăşurată a scos la iveală necesitatea de suplimentare a locurilor libere pentru pacienţii acuţi cu necesar de fluxuri mari de oxigen. Având în vedere crearea circuitelor de personal la limita circuitelor epidemiologice şi specificul secţiei Covid (Pavilion Grand, Pavilion Stătescu, Pavilion Drăghiceanu), tratarea pacienţilor diagnosticaţi cu Covid-19 a impus administrarea de fluxuri de oxigen, ceea ce predispune la pericol de incendiu, fapt care ar constitui o adiţie dramatică la întâmplările nefericite deja consumate în ţară şi străinătate, în secţiile în care au fost trataţi pacienţii cu Covid-19.

Nicio clădire aflată în administrarea spitalului nu are instalate sisteme de detectare, semnalizare, alarmare la incendii cu acoperire totală şi nici sisteme de detectare, semnalizare şi alarmare în cazul depăşirii concentraţiei maxime admise de oxigen în atmosferă.”, menţionează documentul celor de la TBC.

  • Dacă sistemul detectează depăşirea concentraţiei maxime admise de oxigen medical, se declanşează supapele de siguranţă pe sistemul de distribuţie şi/sau sistemul de ventilaţie

Nota conceptuală întocmită de managerul Ionela Costinela Tudor explică şi utilitatea investiţiei finanţate din fonduri europene. „Sistemele de detectare, semnalizare şi alarmare la incendiu reprezintă un ansamblu de echipamente cu rol de protecţie, având scopul de a detecta şi semnaliza în cât mai scurt timp posibil apariţia unui început de incendiu în spaţiile protejate, precum şi acela de a alarma personalul, echipele de pompieri şi oricare altă categorie de persoane aflate în zonă, care pot ajuta la stingerea incendiului şi la limitarea efectelor acestuia. Sistemele de detectare, semnalizare şi alarmare în cazul depăşirii concentraţiei maxime admise de oxigen medical din încăperile în care se utilizează acesta pentru tratamentul bolnavilor au rolul de a semnaliza şi alarma personalul angajat asupra depăşirii valorii de siguranţă, cât şi de acţionare a unor supape de siguranţă pe sistemul de distribuţie a oxigenului şi/sau pornirea unui sistem de ventilaţie.”, se arată în documentaţia însuşită de directoarea Ionela Costinela Tudor.

  • Un eveniment nefericit poate fi catastrofal în cadrul unui spital

Potrivit acesteia, „montarea instalaţiilor de detecţie a concentraţiei de oxigen, precum şi a instalaţiilor de alarmare, pe lângă prevenirea unui eveniment nefericit, care poate fi catastrofal în cadrul unui spital, aduce inclusiv beneficii pe termen lung în creşterea calităţii actului medical şi creşterea siguranţei tratamentului pacienţilor diagnosticaţi cu Covid-19 (pe perioada pandemiei), dar reprezintă o investiţie suplimentară, care conferă un statut mai sigur tuturor pacienţilor spitalului şi în viitor, precum şi un mediu de lucru mai eficient şi mai sigur pentru angajaţii spitalului.”

Dacă investiţia nu s-ar realiza, ar creşte riscul de incendiu şi explozie, „generând astfel pierderi de viaţi omeneşti şi bunuri materiale, precum şi distrugerea unor clădiri monumente istorice”. „Riscul este reprezentat de posibile acumulări de oxigen din saloane, având în vedere numărul mare de concentratoare utilizate pe fiecare salon, putând conduce la concentraţii peste valorile normale şi care, împreună cu materiale combustibile şi funcţionarea instalaţiei electrice, pot conduce la explozii şi incendii.” La Spitalul de Pneumoftiziologie Câmpulung n-au fost realizate investiţii cu aceleaşi funcţiuni sau funcţiuni similare.

  • Nicio clădire a Spitalului Câmpulung nu are sisteme care să detecteze depăşirea concentraţiei maxime admise de oxigen

Situaţie similară la Spitalul Municipal Câmpulung. Nicio clădire aflată în administrarea spitalului nu are instalate sisteme care să detecteze depăşirea concentraţiei maxime admise de oxigen. „În cadrul Spitalului Municipal Câmpulung, în Pavilionul Bloc Central, unele spaţii au sisteme de detectare, semnalizare şi alarmare a incendiilor, fiind necesară extinderea lor în toate spaţiile şi pavilioanele.”, se menţionează în Nota Conceptuală a Spitalului Câmpulung. Conform documentaţiei însuşite de managerul Petrina Florea, în cadrul proiectului sunt vizate Pavilionul Bloc Central, Pavilionul Psihiatrie, Oftalmologie, ORL şi Pavilionul Boli Infecţioase, cele trei fiind incluse în cadrul proiectului pentru reabilitarea şi extinderea infrastructurii electrice.

Magda BĂNCESCU

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!