De Ziua Internațională a luptei împotriva diabetului, Clubul LIONS „Negru Vodă”, în parteneriat cu Școala Sanitară Postliceală „Prof. dr. Nanu I Muscel”, a organizat Conferința „Access to Diabetes Care”, desfășurată în cadrul Colegiului Național Pedagogic „Carol I”. La această conferință au participat medicii Silviu Mănescu – medic neurolog, Tabita Stănoiu – medic de familie, Andreea Chirulescu – medic diabetolog și Cristina Oancea – medic diabetolog. Fiecare dintre aceștia a abordat subiecte despre diabet, în general şi punctual, despre problemele care apar în urma acestei boli și despre metodele de tratament.
Cristina Oancea, medic specialist diabet zaharat, boli de nutriție și metabolice, a abordat tema „Diabetul zaharat la copil și adolescent”. Diabetul zaharat este definit ca un grup de boli de metabolism, caracterizate, în principal, prin hiperglicemie, indusă de secreția deficitară de insulină, rezistența la insulină sau ambele entități în proporții variabile. Diabetul zaharat se clasifică în diabet zaharat de tip 1 și diabet zaharat de tip 2.
Diabetul de tip 1 prezintă trei stadii înaintea diagnosticului, respectiv stadiul unu, în care sunt prezenți anticorpii, cu normoglicemie și presimptome, stadiul doi, în care sunt prezente disglicemie și presimptome, iar stadiul trei, în care pacienții sunt simptomatici, cu disglicemie și prezența anticorpilor. „Incidența diabetului de tip 1 este în creștere. În anul 2021, erau înregistrați, în Programul Național de Diabet, 3.508 copii și tineri cu vârsta de până la 18 ani cu diabet zaharat, majoritatea (3.443) având DZ1. Incidența pe anul 2020, la grupa de vârstă 0-14 ani, a fost de 13.3 la 100.000 de persoane, față de 2019, când incidența a fost de 11.4. În ultimii zece ani, la nivel mondial, există o tendință de creștere treptată a numărului de cazuri de diabet de tip 1, nou descoperite într-un an, precum și a diagnosticului la vârste mai mici, de sub 5 ani. Riscul de diabet zaharat tip 1, pe tot parcursul vieții, este de aproximativ 0.4% la cei fără un istoric familial. Riscul crește semnificativ până la 4-6% la copiii cu un părinte cu diabet zaharat tip 1, fiind mai mare în cazul în care tatăl are diabet zaharat tip 1. De asemenea, frații copiilor care au diabet zaharat tip 1 au un risc de a dezvolta această afecțiune de 5% și poate ajunge până la 50% în cazul gemenilor identici.”, a specificat doctor Cristina Oancea.
- Screeningul diabetului zaharat de tip 1
Potrivit medicului diabetolog, „screeningul diabetului zaharat de tip 1 la copil se efectuează doar în studii de cercetare sau, în cazul în care este o rudă de gradul I al unui copil cu diabet zaharat de tip 1, pentru că altfel nu ar avea nicio valoare, fiindcă nu se poate influența apariția acestui tip de diabet. Pe de altă parte, screeningul diabetului de tip 2 la copil se efectuează la copii și la tineri supraponderali sau obezi, la vârsta de 10 ani sau la pubertate, dacă prezintă unul sau mai mulți dintre următorii factori de risc: istoric de diabet gestațional al mamei, istoric familial de diabet zaharat tip 2 la rude de gradul I și II, rasă sau etnie cu risc crescut și semne de insulinorezistență”. Simptomele clasice ale hiperglicemiei sunt: poliurie, polidipsie, polifagie, scădere ponderală inexplicabilă, în ciuda polifagiei, instalată într-un interval scurt de timp, iar alte simptome pot fi: astenie fizică și psihică intensă, tulburări de vedere sau crampe musculare, în special la nivelul membrelor inferioare. Debutul poate fi brusc, în special la copii, intermediar, prezent la copii de vârstă școlară sau lent, prezent la adolescenți. Debutul se caracterizează prin: glicemie ridicată, peste 126 mg/dl, sau ocazională, peste200 mg/dl; hemoglobina glicozilată, peste 6,5%; prezența autoanticorpilor specifici: antiinsulina, decarboxilaza acidului glumatic, atg insular 2, transportor de Zinc 8 și nivelului de peptid C plasmatic foarte scăzut sau chiar nedetectabil. Doctorul Cristina Oancea a specificat că „diabetul de tip 1 se asociază și cu alte boli autoimune, precum: tiroidita Hashimoto, boala Graves, boala celiacă, boala Addison, vitiligo, hepatita autoimună, miastenia gravis, anemie pernicioasă”.
- Ce reprezintă managementul clinic al diabetului zaharat
Managementul clinic al diabetului zaharat cuprinde patru elemente: terapia propriu-zisă, educația terapeutică, monitorizarea și automonitorizarea, evaluarea. De asemenea, obiectivele tratamentului diabetului zaharat de tip 1 sunt: glicemia a jeun= 90-130 mg/dl, glicemie postprandială, sub 140 mg/dl, hemoglobină glicozilată= 6,5%-7%, Time in Range, peste 70%. Terapia medicală nutrițională include: glucide 50-55% din aportul energetic total, aport proteic 0,8 g/kgc, lipide 25-30% din totalul caloric, fibre alimentare 20-40 g/24h, utilizarea edulcorantelor și restricție sodică 2-3 g/zi. „De asemenea, piramida alimentară este foarte importantă, grăsimile saturate și dulciurile concentrate fiind în cantități mici. Activitatea fizică este importantă pentru obținerea controlului glicemic optim. De asemenea, scade sau menține greutatea, cu 150 de minute/săptămână de exerciții moderate de tip aerobic”, a menționat doctor Cristina Oancea.
- Insulinoterapia
Insulinoterapia este o măsură de importanță vitală. Potrivit medicului diabetolog, „nu putem obține un control glicemic optim fără o monitorizare glicemică, fără optimizarea stilului de viață și activitate fizică. Trebuie să alegem o schemă terapeutică optimă pentru pacientul nostru. Alegem tipul de insulină și stabilim dozele de insulină. Schema terapeutică include insulinoterapia ,,fiziologică”, aşa cum mai este cunoscut regimul bazal-bolus, mimează secreţia fiziologică pancreatică de insulină, prin asocierea insulinei cu acţiune rapidă administrată înaintea meselor principale ale zilei, cu insulină bazală. În momentul de față, avem o gamă variată de insulină: ultrarapidă, rapidă, intermedia, lentă, ultralentă. Administrarea insulinei se face subcutanat. În momentul de față, avem dispozitivele de tip „pen”, care asigură o administrare facilă și ușoară. Acestea sunt dispozitive preumplute, de unică folosinţă”.
În Marea Britanie există un dispozitiv de tip Tickle Flex, care asigură zona și împiedică acul să se miște în timpul administrării insulinei, evitând leziunile provocate de îndoirea acului. Medicul Cristina Oancea a explicat că acest dispozitiv este folosit mai mult la copii, deoarece reduce anxietatea acestora de a-și administra insulină. Aceasta a specificat că, mai nou, există infuzia subcutanată continuă de insulină, prin pompele de insulină. „Este o administrare personalizată a insulinei, care reduce necesarul de insulină pe 24 de ore, cu posibilitatea utilizării unor doze mici de insulină. Se reduce variabilitatea glicemică și posibilitatea de hiperglicemie”, a menționat Cristina Oancea. În prezent există trei tipuri de pompe de insulină:
- pompa standard: cu administrare continuă de insulină, pe baza ratei bazale și administrarea manuală de bolusuri parandiale sau de corecție; rata temporară; diverse tipuri de bolus; oprire și repornire manuale.
- pompa augumentată cu senzor: are în plus față de cele standard, predicția de scădere a glicemiei și este însoțită de alarme, astfel încât se poate suspenda automat administrarea de insulină la valori scăzute, ale glicemiei
- sistemul automat de administrare al insulinei: se asociază cu un sistem de monitorizare continuă glicemică și prezintă un algoritm de calcul al dozelor.
„Un lucru important este că niciun dispozitiv folosit în managementul diabetului zaharat nu funcționează optim fără educație specifică, instruire, urmărire continuă și susținută! Valoarea glicemiei este influențată de: alimentație, exercițiu fizic, afecțiuni intercurente. Din aceste motive, o insulinoterapie corectă nu poate fi concepută fără o adaptare permanentă a dozelor zilnice de insulină”, a specificat doctorul diabetolog.
Ca efecte secundare ale insulinoterapiei regăsim: hipoglicemia, creșterea în greutate, tulburări de refracție, edeme insulinice, lipodistrofii localizate sau alergia la insulină.
- Hipoglicemia
Cauzele hipoglicemiei sunt: activitate fizică intensă, amânarea sau omiterea unei mese, o cantitate insuficientă de alimente consumate la masa respectivă, administrarea unei doze prea mari de insulină și consumul de alcool. Aceasta se caracterizează prin Triada Whiple, care presupune: simptome specifice hipoglicemiei, valoarea scăzută a glicemiei și remisia simptomelor prin administrare de glucide. De asemenea, simptomele hipoglicemiei pot fi: transpirații profuze, tremurături ale extremităților, palpitații, senzație de foame, anxietate, somnolență, stări confuzionale, vise agitate sau coșmaruri. Tratamentele pentru hipoglicemie sunt următoarele:
- Pentru cele ușoare: ingerarea a 15 g HC rapid abosbabili (zahăr)
- Pentru cele moderate: 20-30 g HC cu absorbție rapidă și lentă
- Pentru cele severe: administrare de Glucoză 20% sau 33%
„Monitorizarea glicemică este foarte importantă. Se poate face fie prin glucometre, fie prin sistemele de monitorizare continuă glicemică, deoarece, permit vizualizarea valorilor glicemice în timp real, scade variabilitatea glicemică și există posibilitatea prevențiilor episoadelor de hipoglicemie sau de hiperglicemie. O caracteristică particulară a diabetului zaharat de tip 1 este reprezentată de perioada de remisiune sau de miere. Aceasta este o perioadă în care pacientului îi scade foarte mult doza de insulină, cu până la 0,5 unități/kg/zi. Glicozuria este absentă, iar durata de repaus este de patru săptămâni. Insulinoterapia trebuie menținută în doze cât de mici, în special insulinoterapia nazală, pentru a se crește această perioadă”, a explicat Cristina Oancea. Totodată, medicul diabetolog a mai adăugat că: „Problemele de sănătate mintală sunt des întâlnite în rândul copiilor cu diabet și familiilor acestora, iar jumătate dintre copii dezvoltă depresie, anxietate și alte tulburări psihologice. Reprezintă un factor de predicție negativ pentru controlul metabolic. Se întâmplă la aproximativ 10% din pacientele pediatrice cu diabet zaharat de tip 1, care îndeplinesc criteriile pentru o tulburare de alimentație, comparativ cu doar 4% la persoanele nediabetice din aceeași categorie de vârstă. Tulburările de alimentație reprezintă o problemă serioasă la adolescenți, deoarece ei refuză să se alimenteze ca să nu-și administreze doza de insulină și a-și controla, astfel, greutatea”.
- Concluzii cu privire la diabetul de tip 1
„Diabetul de tip 1 este una dintre cele mai frecvente afecțiuni cronice ale copilăriei, cu o incidență crescând anual. Managementul său este anevoios și necesită vigilență pentru a evita complicațiile care afectează calitatea vieții și costurile de îngrijire a sănătății. O mai bună înțelegere a modului în care se dezvoltă diabetul zaharat de tip 1 ar putea ajuta la unei modalități de a preveni dezvoltarea acestuia”, a concluzionat medicul diabetolog Cristina Oancea.
- Diabetologul Andreea Chirulescu: „La nivel global, din păcate, nu stăm foarte bine în ceea ce privește diabetul zaharat”
În cadrul aceluiași eveniment, doctor Andreea Chirulescu a prezentat situația pe plan global a numărului de pacienți diagnosticați cu diabet zaharat, dar și cifrele destul de îngrijorătoare ale acestor pacienți, în România. „ Ca număr, la nivel global, stăteam, în anul 2000, cu 151 de milioane de pacienți cu diabet zaharat, iar în anul 2021, deja numărul era de 537 milioane de pacienți cu această boală. Pe viitor se preconizează că, în anul 2030, vom ajunge la 643 de milioane de pacienți cu diabet, iar în anul 2045, numărul ar fi de 784 de milioane de pacienți diagnosticați cu această boală”, a transmis medicul Andreea Chirulescu.
Potrivit acesteia, datele generale și estimările oferite de IDF 2021 cu privire la diabetul zaharat arată astfel: 1 din 10 adulți cu vârsta între 20-79 de ani suferă de diabet, 1 din 2 adulți sunt nediagnosticați, iar numărul acestora ar fi estimat la 240 de milioane de oameni, 1 din 9 adulți au toleranță deficitară la glucoză, 1 din 18 adulți au tulburări ale glicemiei a jeun, 1 din 6 născuți sunt afectați de hiperglicemie în timpul sarcinii, însemnând că 80% dintre aceștia au mame cu diabet zaharat generalizat, 1.2 milioane dintre copiii și adolescenții de sub 20 de ani au diabet zaharat de tip 1, 3 din 4 persoane cu diabet trăiesc în țările cu venituri mici și medii, 11.5% din cheltuielile globale de sănătate reprezintă cheltuielile pentru diabet. Numărul deceselor atribuite diabetului este de 6.7 milioane de pacienți pe plan global.
- Datele epidemiologice despre diabetul zaharat în România
Prevalența este de 6.3% din populația generală au diabet zaharat de tip 2. În anul 2011, numărul total de pacienți diagnosticați cu diabet era de 764.147, iar în anul 2020 numărul total de cazuri a ajuns la 1.220.486. Doctor Andreea Chirulescu a specificat că: „Diabetul zaharat tip 2 este o problemă majoră de sănătate publică, deoarece prevalenţa este în continuă creștere, apar complicații cronice, constituie un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare și generează o povară economică normă prin costuri directe și indirecte. De aceea este foarte importantă prevenția prin optimizarea stilului de viață care duce la o reducere semnificativă a sarcinii sociale și a costurilor economice”.
De asemenea, aceasta a arătat că: „Zilnic ne intră pe ușa cabinetului pacienți cu diabet zaharat si de tip 1 și de tip 2, dar cei mai mulți sunt cei de tip 2. Acești pacienți, pentru faptul că glicemia este modificată sau mare, vin și cu o hipertensiune arterială. Vin deja, poate, cu o boală renală cronică, dislipidemie, obezitate. Așadar, noi trebuie să tratăm pacientul, ci nu boala, respectiv doar glicemia. Pentru acest lucru, toate ghidurile recomandă o abordare multifactorială timpurie la pacienții cu diabet zaharat de tip 2, pentru a gestiona factorii de risc și a reduce riscul de complicații. După cum spuneam, pe lângă controlul glicemic, pentru pacienții cu diabet zaharat de tip 2 trebuie avut grijă și de controlul tensiunii arteriale, controlul colesterolului și, bineînțeles, exercițiul fizic, dieta, atingerea greutății corporale ideale, dacă se poate. Pentru acești pacienți diagnosticați cu diabet zaharat tip 2 există medicamente pentru a proteja inima și rinichii. De ce spun asta? Pentru că factorii de risc sunt: supraponderalitatea, obezitatea, hipertensiunea arterială, dislipidemia și fumatul. Aceștia duc la complicații cardio-vasculare și renale. O altă problemă ar fi disfuncția celulară, rezistența la insulină și hiperglicemia, care duc la neuropatia diabetică și retinopatia, reprezentând alte probleme ale diabetului zaharat de tip 2”.
- Statisticile cu privire la pacienții ce suferă de diabet zaharat, în România
Doctor Andreea Chirulescu a explicat că „pe harta României, cu procentele acestui diabet zaharat, din păcate, zona Munteniei, în care se situează și Argeșul, reprezintă procentele cele mai multe, respectiv 13.39%. Într-adevăr, pacienții cu diabet zaharat tip 2 care intră în cabinet, mulți dintre ei nu cred că și-au făcut vreodată analize medicale, analize de sânge. Din păcate, acești pacienți nu calcă pragul medicului de familie, iar aceasta este o chestiune foarte tristă, din punctul meu de vedere. Poate că ar trebui să conștientizeze mai mult această boală, pentru că este o boală parșivă, care nu doare, iar faptul că urinează des pe timpul nopții sau consumă mai multă apă sunt primele semne ale diabetului zaharat de tip 2, iar pe aceștia nu-i deranjează. Atunci, ei stau și cred că jumătate dintre ei vin deja cu complicații ale diabetului, pentru că mulți dintre aceștia ajung să facă complicații cardio-vasculare și se poate ajunge la deces.”
Specialistul a concluzionat că foarte mulți dintre cei care suferă de această boală nu sunt interesați să depisteze la timp simptomele, prin analize medicale, astfel încât să se trateze fără a mai ajunge la complicații ulterioare și chiar deces.
Robert Adrian ȘTEFAN