„Domnul Emil Hagi este pentru noi 101% „Fabricat în România”, este mărturisirea maramureşenilor sosiţi la Câmpulung pentru a zecea ediţie a unui eveniment marca Retromobil, căruia Emil Hagi i-a adăugat o semnificaţie musceleană: împlinirea în 2022 a 50 de ani de la lansarea în fabricaţie a seriei ARO 240. În organizarea Retromobil Club România, filiala Maramureş, care a ales ca partener Muzeul Automobilului Românesc, colecţionari şi restauratori de maşini istorice au petrecut două zile la Câmpulung, fiindu-le gazdă familia Hagi. Vineri după amiază, alaiul de automobile de la Baia Mare şi Braşov a fost întâmpinat pe terasa de paradă a Mausoleului Mateiaş, după care locul acţiunii s-a mutat la Poarta 1 a fostei Uzine ARO. Lângă motocicleta IMS 53 şi maşina IMS 57, inginerii Sergiu Marcu şi Marian Bădiţa au depănat frânturi dintr-o istorie care, pentru aceşti oameni veniţi din afara Câmpulungului, are o semnificaţie diferită de cea simţită de musceleni care au trăit dramatic efectele închiderii fabricii. „Fabricat în România” reprezintă o altă acţiune comună a clubului Retromobil şi Muzeului Automobilului Românesc, care contribuie la îndeplinirea dorinţei exprimate public cu fiecare ocazie: aceea de a duce povestea mai departe.
- Maramureşenii au plecat de la Baia Mare spre Câmpulung cu maşini făcute acum 50 de ani
Emil Hagi le mărturisea invitaţilor săi veniţi de departe că edificiul pe care îl păstoreşte şi-a dorit întotdeauna să fie gazda unor astfel de evenimente dedicate istoriei automobilului românesc şi, în special, celui fabricat la Câmpulung. Sâmbătă, 15 octombrie 2022, Muzeul Automobilului Românesc şi-a deschis porţile pentru participanţii la o acţiune organizată de zece ani de Retromobil Club România sub titulatura „Fabricat în România”. „Este un titlu care ne onorează şi ne emoţionează în acelaşi timp.”, spunea gazda Emil Hagi musafirilor săi de la Retromobil Club Maramureş, care au condus un alai consistent de maşini către Câmpulung, o zonă cu o istorie în domeniul construcţiei auto cu care ei nu pot concura. Clubul maramureşean, coordonat de inginerul Ioan Vlad, a fost partenerul muzeului câmpulungean în derularea manifestării întinse pe durata a două zile.
„Această echipă temerară a făcut o cale lungă de la Baia Mare la Câmpulung, cu maşini de acum 50 de ani, dar pentru că ei sunt tineri şi viguroşi nu le-a fost atât de greu. Ne bucurăm să-i avem oaspeţi şi îi socotim de multă vreme prietenii noştri.”, a lăudat Emil Hagi şi rezistenţa maşinilor, şi vioiciunea musafirilor, unii trecuţi binişor de prima tinereţe. Dar mai entuziaşti decât tineri aflaţi la jumătate din vârsta lor.
„Ne-am bucurat de câteva ori de ospitalitatea Maramureşului la evenimente care au rămas ca repere în istoria Clubului Retromobil, organizate de filiala Maramureş, în special, prin strădania domnului inginer Vlad. Nu vom uita niciodată turul României cu ARO, ediţia din Maramureş, la care şi muzeul nostru a fost prezent cu un echipaj. De asemenea, nu vom uita ultima ediţie care a încercat să amintească faptul că, în urmă cu o sută de ani, inginerul Persu a făcut un automobil care îi poartă numele, considerată în istoria automobilului prima maşină cu formă aerodinamică. Această maşină a fost prezentă în cadrul unui celebru eveniment în Maramureş. Am ajuns cu ea – şi a fost un moment foarte emoţionant – la Mănăstirea Bârsana, unde maşina a fost însoţită de toate echipajele prezente în costume tradiţionale. Putem fi din nou mândri că Muscelul a fost reprezentat cu mare cinste, iar costumele româneşti, ca şi cele armâneşti, au avut foarte mare succes acolo, unde, se ştie, tradiţiile sunt foarte bine păstrate cu o îndârjire pe care ne-am dori să o avem şi în zona noastră.”, afirma Emil Hagi.
- De ziua lui, Sergiu Marcu a oferit invitaţilor Muzeului Automobilului Românesc un cadou special: povestea ARO
De această dată, „Fabricat în România” a abordat tema împlinirii a 50 de ani de la lansarea seriei ARO 240, o maşină care a dus faima constructorilor de automobile români şi musceleni în peste 80 de ţări în care a fost exportată. Subiectul pe care acţiunea şi-a propus să-l dezvolte a beneficiat de o prezentare impecabilă realizată de inginerul Sergiu Marcu, fost director tehnic şi de calitate al Uzinei ARO, prietenul Muzeului Automobilului Românesc şi al familiei Hagi, invitat să depene pentru invitaţi povestea ARO. Povestea ARO, „foarte lungă şi foarte tristă”, a fost comprimată la secvenţele esenţiale traversate de fabrică de-a lungul unei istorii începute în 1888 şi oprite oficial în 2006.
Aflat într-un moment special, fiind ziua sa de naştere, Sergiu Marcu a evidenţiat în mesajul său un moment mult mai important decât cel de natură personală. „Să urăm cu toţii „La Mulţi Ani!” României, pentru că astăzi, 15 octombrie 2022, se împlinesc 100 de ani de la încoronarea de la Alba Iulia, care avea loc în 1922. Atunci, Regele Ferdinand şi Regina Maria erau încoronaţi ca regi ai României Mari. Dincolo de festivitatea organizată, era, în primul rând, o recunoaştere a Tratatelor de Pace de la Paris, când România se întregise între fruntariile ei fireşti. „La Mulţi Ani, România! şi să dea Dumnezeu să aniverseze cât mai multe centenare ale acelor evenimente epocale.”, a urat ţării şi românilor Sergiu Marcu, aflat din nou în postura de povestitor al itinerarului ARO prin istorie. Cu o zi înainte, a făcut-o lângă cele două simboluri ale trecutului uzinei, prima motocicletă şi prima maşină fabricate la Câmpulung, în 1953, respectiv 1957.
„Personal, am o admiraţie extraordinară pentru spaţiul transilvănean, pentru că, dintre cele trei provincii româneşti, Transilvania a fost totdeauna în avangarda spaţiului civilizaţiei româneşti.”, a mai spus Sergiu Marcu, felicitându-i pe maramureşeni pentru drumul lung făcut până la Câmpulung, pentru a celebra, împreună cu muscelenii, trecutul industriei constructoare de maşini.
- „Fabricat în România”, o pecete născută în 2022. Pe fuzelajul primului lot de avioane Brandenburg scria „Construit în România”
Potrivit lui Sergiu Marcu, sintagma „Fabricat în România” este pecetea sub care se desfăşoară aniversarea unui număr rotund de ediţii ale evenimentului, „o pecete a unor produse emblematice realizate de români într-o perioadă nu foarte îndepărtată, dar cred că este şi un îndemn pentru contemporaneitate şi pentru ziua de mâine. Dacă tot suntem la discuţii despre istoria acestei sintagme „Fabricat în România, vreau să vă spun că, în urmă cu 100 de ani, în 1922, se întâmpla un fenomen similar. După Primul Război Mondial, Rezerva Generală de Aviaţie de la Iaşi, atelierele care reparaseră şi recondiţionaseră aproximativ 250 de avioane şi peste 500 de motoare şi le redaseră frontului de luptă, se retrăsese de la Iaşi la Bucureşti. La Bucureşti, în 1920 s-a înfiinţat, la Cotroceni, Arsenalul Aeronautic Bucureşti. Era o întreprindere nouă, care avea la bază nucleul de specialişti şi de utilaje aduse de la Rezerva Generală a Aviaţiei de la Iaşi şi care era profilată pe recondiţionarea avioanelor pe care le deţinea armata română. Arsenalul Aeronautic Bucureşti este prima întreprindere industrială din România Mare, care va începe fabricaţia în serie de avioane. În 1921 s-a primit o comandă de 72 de avioane Brandenburg, de recunoaştere şi observaţie, iar primele loturi au început să fie livrate de către Arsenalul Aeronautic Bucureşti în 1922. Primele zece avioane livrate aveau inscripţionat pe fuzelaj „Construit în România”. Iată că iniţiativa noastră din prezent are exemple ancorate încă de acum o sută de ani. De la acea iniţiativă, industria aeronautică românească a avut o evoluţie extraordinară în cele două decenii interbelice.”, a făcut Sergiu Marcu o paralelă cu ceea ce avea să se întâmple mai târziu.
Tema „Fabricat în România” se referă la existenţa unor industrii care să permită fabricaţia unor produse. „Aş identifica în istoria României trei perioade în care industrializarea a fost dezvoltată. Prima perioadă de industrializare s-a desfăşurat între 1880 şi 1914. În cei 35 de ani a apărut matricea primei industrializări a României. Au fost personalităţi şi elite conducătoare ale vremurilor care au văzut industrializarea ca principala strategie de consolidare a statului român modern. Exemplific câteva dintre marile elite de atunci, care au fost adepte fără rezerve ale industrializării. Mă refer la bătrânul Ion C. Brătianu, o personalitate de excepţie a vremurilor respective, la Mihail Kogălniceanu, la Petre Aurelian, la Alexandru Xenopol, la Bogdan Petriceicu Haşdeu. În epoca respectivă dezbaterile au fost foarte aprinse, pentru că de cealaltă parte au existat voci autoritare şi de mare personalitate, care s-au opus acestei industrializări. Cvartetul de aur al culturii române – şi n-o spun acuzator, o spun ca fapt -, alcătuit din Maiorescu, Creangă, Caragiale şi Eminescu, era adeptul tradiţionalismului agrar, în sensul că afirma că România nu era în măsură să se angajeze în dezvoltarea unei industrii. Iată că elitele conducătoare au avut curajul şi, după cei 35 de ani, în 1914, România avea câteva ramuri industriale n-aş zice consolidate, dar care îşi creaseră o bază industrială destul de solidă. Mă refer la industria materialelor de construcţii, industria petrolieră, industria textilă, industria hârtiei.”, este momentul în care Sergiu Marcu a realizat trecerea la ceea ce se întâmpla la Câmpulung, unde fabricaţia industrială mecanizată a început în 1888, cu a treia fabrică de hârtie a României. „A fost stabilimentul care a precedat fabricaţia de autovehicule.”, este începutul unei poveşti pe care o lăsăm pe altă dată.
- La prima expoziţie cu maşini istorice româneşti în afara ţării, muzeul auto de la Câmpulung a pus la dispoziţia maramureşenilor un set de filme despre ARO
Că dragostea pentru ARO este molipsitoare în Muscel o dovedesc exemplele de pasionaţi care colecţionează şi restaurează maşini. Este exemplul medicului Cătălin Copăescu, ale cărui maşini au fost prezente şi la „Fabricat în România”. Profesorul doctor Cătălin Copăescu este un renumit colecţionar de ARO, deţinând cel mai mare număr de maşini fabricate la Câmpulung. „Dânsul urmează tradiţia familiei şi s-a spus în povestea maşinii că unul dintre cei care au contribuit la crearea modelului ARO a fost inginerul Nicolae Copăescu, tatăl domnului doctor.”, a precizat Emil Hagi.
Inginerul auto Ioan Vlad, cel care a iniţiat ediţia 2022 a „Fabricat în România”, în calitatea sa de membru al Retromobil Club România, s-a declarat recunoscător pentru primirea extraordinară făcută de colegii de la Câmpulung Muscel. „Am fost entuziasmaţi ieri, când am venit, a fost un gest superb!”, spunea reprezentantul delegaţiei de oaspeţi primiţi, mai întâi, la Mausoleul Mateiaş, apoi – unde nu se aşteptau – la Poarta 1 a Uzinei ARO, unde îi aşteptau „Motocicleta” şi „Maşina”.
„Noi nu suntem decât o picătură într-un ocean. Acest ocean al industriei auto româneşti. Noi nu avem o industrie auto cu care să ne putem mândri în nordul ţării, în Maramureş. Am făcut discuri de ambreiaj, am mai făcut câteva piese şi cam atât. Însă în suflet avem şi noi automobilul, chiar dacă n-am avut în zonă înaintaşi celebri, cum au fost cei din zona Câmpulungului Muscel, a Braşovului, a Bucureştiului. Ceea ce avem, însă, este continuitatea fenomenului, pe care ne străduim s-o facem auzită într-un moment de întuneric. Din punctul meu de vedere, industria auto de după 90 a făcut paşi firavi faţă de ce a fost înainte. Am regretul că nu reuşim să facem paşi mai fermi către construcţia automobilului, în această epocă modernă.”, spunea invitatul lui Emil Hagi.
După o iniţiativă pornită de la Bucureşti, cei din nordul ţării şi-au propus şi ei un eveniment „Fabricat în România”. Între acţiunile acestora s-a aflat participarea la o expoziţie la Budapesta, prima expoziţie cu automobile istorice româneşti în afara graniţelor ţării, unde au ajuns 15 exemplare. „La invitaţia domnului Vlad şi a filialei Maramureş a Retromobil Club România, la prima participare în afara graniţelor ţării a Retromobil, muzeul nostru a fost prezent cu proiecţia unui set de filme legate de automobilul românesc care se află în patrimoniul muzeului.”, a relatat Emil Hagi cum s-a închegat relaţia cu filiala Maramureş.
Ioan Vlad a povestit cum au pornit maramureşenii spre Budapesta cu maşini de epocă şi horincă. Evenimentul din Ungaria era la a opta ediţie şi România nu participase până atunci. Organizatorii au oferit nou-veniţilor un stand gratuit pentru cele 15 automobile, în condiţiile în care pentru un singur exponat se plăteau 300 de euro. „Dacă noi n-am construit maşini, avem şi noi ceva „Fabricat în România”.”, a prezentat acesta produsul specific Maramureşului, horinca, pe care l-a oferit sărbătoritului zilei, Sergiu Marcu.
- Sergiu Marcu: „Trebuie să venim în contemporaneitate şi să privim în viitor”
Inginerul Sergiu Marcu a propus un final al evenimentului într-o notă optimistă. „Fabricaţia de automotive este, astăzi, în România la nivele pe care nu le-am gândit şi nu le-a visat nimeni din România în anul 2000. Lumea s-a schimbat, economia mondială s-a schimbat. Astăzi, ramura construcţiei de automotive în România asigură cel mai mare produs intern brut al României. Mărcile naţionale au dispărut complet nu numai în România. Mai sunt doar câţiva constructori mondiali consacraţi. Mare parte din forţa de muncă de la Câmpulung s-a orientat către Dacia şi eu spun că multă contribuţie românească există în proiectele pe care le dezvoltă cei de la Piteşti. Să nu fim pesimişti, lumea s-a schimbat şi trebuie să ne adaptăm acestor vremuri. Probabil că mărcile naţionale – nu ştiu când – vor reveni. Dar gândiţi-vă că, anual, România fabrică aproape 500.000 de automobile. Dacă ne comparăm cu perioadele anterioare după care suntem nostalgici, diferenţa este imensă. Trebuie să ne adaptăm vremurilor, pentru că a ne posta în izolaţionism şi în nostalgie după anumite perioade nu va duce la nimic bun. Eu cred că industria românească de autovehicule este axată pe un drum bun, este clar că trebuie să respectăm regulile unei economii concurenţiale de piaţă, dar este foarte multă forţă de muncă românească angrenată nu numai în fabricaţia finală, nu numai la Dacia şi la Craiova. Este multă forţă de muncă românească angrenată inclusiv în componentiştii care sunt plantaţi în România. Depinde numai de noi să aducem cât mai multe fabricaţii. Slovacia, spre exemplu, fabrică anual 4-5 milioane de vehicule. Ştiţi câţi sunt la număr slovacii? Vreo cinci milioane de locuitori. Trebuie să venim în contemporaneitate şi să privim în viitor.”, a afirmat în încheiere Sergiu Marcu.
Magda BĂNCESCU