Primăria Câmpulung va colabora cu Consiliul Judeţean pentru accesarea unei finanţări nerambursabile acordate prin P.N.R.R. în vederea realizării unui traseu de pistă de biciclete. De mai multe mandate, la Câmpulung se vorbeşte despre această intenţie, existând şi cerere din partea amatorilor de mişcare pe două roţi, amatori sau profesionişti, dar şi potenţial natural. Câmpulungul a fost înzestrat cu generozitate cu un cadru natural de care ar fi păcat să nu fie valorificat, mai cu seamă că foarte multe opţiuni de dezvoltare nu prea avem. De vorbit s-a vorbit în legislaturile trecute, fiind solicitări chiar din partea unor consilieri locali practicanţi de plimbări cu bicicleta de a fructifica potenţialul cartierelor mărginaşe. Însă nu s-a realizat nicio documentaţie, în lipsa căreia planurile rămân vorbe în vânt.
Dacă se va realiza, proiectul nu va lăsa indiferenţi bicicliştii din afara Câmpulungului
Asta se întâmplă în prezent: se pregăteşte ceea ce primăriţa Elena Lasconi numeşte „cel mai amplu proiect de piste ciclabile din istoria Câmpulungului”. Administraţia locală mai are în intenţie realizarea unei piste prin proiectul de mobilitate urbană, însă este vorba despre un traseu mai scurt, care înconjoară centrul pe arterele lăturalnice. De data aceasta, proiectul, la prima auzire, pare spectaculos şi, cu siguranţă, pe placul bicicliştilor care chiar n-au pe unde să-şi practice hobby-ul în Câmpulung, alegând pentru relaxare comunele învecinate. Oportunitatea de finanţare există: Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă care finanţează la nivel naţional 3.000 de kilometri de piste de biciclete. Municipalitatea se mulţumeşte cu 50 de kilometri, realizaţi printr-un proiect care nu se va limita la atât.
Programul alocă fonduri pentru tema principală a proiectului, pista de biciclete, dar suplimentar finanţează şi sistemul de iluminat, cadastre, semne de circulaţie, studii de fezabilitate, canalizaţie (îngroparea cablurilor de internet), parapete, poduri care leagă rutele. „Practic, cheltuiala noastră e aproape inexistentă (mă gândesc aici la costul avizelor pentru autorizaţia de construire).”, precizează Elena Lasconi.
Esenţa proiectului constă în 20 de kilometri de pistă dublă de biciclete pe malul Râului Târgului, de la Schitu Goleşti, la Lereşti. Traseul continuă pe malul râului, în Lereşti, până la calea ferată dezafectată (fosta Melana), până la graniţa cu Bughea de Jos, exact pe traseul căii ferate. Ruta include străzile Ion Ţicăloiu, Coasta Grui, Drăceşti. De aici, traseul se bifurcă în două direcţii. Una va fi spre Mărcuş, Boboc, Valea Unchiaşului, Şoseaua Naţională, până la Castrul Roman.
A doua variantă: de pe Drăceşti, Muzeul Fundeni, care se leagă cu un inel de piste ciclabile turistic (leagă majoritatea obiectivelor turistice din oraş), de 7 kilometri. Cea de-a doua pistă face obiectul unui alt proiect care va fi depus în luna mai a anului viitor, pentru obţinerea unei finanţări europene prin Programul Operaţional Regional. Este proiectul de mobilitate urbană, despre care relatam la început, prin care se urmăresc şi alte intervenţii finanţate de POR: asfaltarea tuturor străzilor, înlocuirea conductelor, a cablurilor electrice şi de internet.
„Inelul” este format din străzile: Negru Vodă, Republicii, Elena Doamna, Alexandru Voievod, Sfântul Gheorghe, Maior Giurăscu, Ana Doamna, Doctor Costea, Matei Basarab, C.D. Aricescu, Sfântul Ilie, Matei Basarab, Soldat Golescu, Parcul Mirea, Lascăr Catargiu, Revoluţiei, Colonel Stănescu.
„Între „inelul” turistic şi cel funcţional şi panoramic facem traversările pe toate podurile din Câmpulung şi propunem construirea unor poduri noi de pe Nae Leonard şi Nicolae Bălcescu, până la pistele de pe malul Râului Târgului. Cartierul Grădişte îl legăm de traseul de pe Râul Târgului din Schitu, prin strada Grădiştei, care se continuă cu macadam până la pistă. Am gândit acest traseu astfel încât toată lumea să poată să ajungă cu bicicleta la şcoală, locurile de muncă, piaţă şi la majoritatea obiectivelor turistice ale Câmpulungului.”, a afirmat Elena Lasconi.
La anvergura pe care o va avea, valoarea proiectului va depăşi 25 de milioane de euro. „E.M.”