Amintirea şi opera excepţională a lui Gheorghe Paulian au fost elogiate vineri, 24 iunie, la Galeria „Arta”, cu ocazia vernisării expoziţiei „Dialogul tăcerii”. Colecţia de lucrări de pictură şi grafică de carte „In memoriam George Paulian” a fost completată de creaţiile lui Mihai Şerbănescu, din Târgovişte, Mihai Marin Cârstea, din Bucureşti, şi Liviu Florian Cioacă, din Câmpulung, membri ai Uniunii Artiştilor Plastici din România. Evenimentul a constituit o colaborare a Asociaţiei „Arta Culturii şi Educaţiei Muscelene” cu Uniunea Artiştilor Plastici din România şi Asociaţia Localităţilor şi Zonelor Istorice şi de Artă din România. Alături de Ioan Crăciun, curatorul Galeriei „Arta”, şi Liviu Cioacă, iniţiatorul evenimentului, s-a aflat Anca Paulian, fiica personalităţii omagiate în ziua Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul.
- Gheorghe Paulian, un excelent grafician de carte
Axată pe ilustraţia de carte – spunea gazda Ioan Crăciun -, expoziţia îşi propune să aducă un omagiu celui care a fost pictorul, graficianul şi pedagogul Gheorghe Paulian, unul dintre cei mai importanţi membri ai Cenaclului „I.D. Negulici”, „având contribuţii importante la începuturile şi dezvoltarea acestuia, dar, mai ales, la mişcarea artistică musceleană în ansamblu.”
Cea mai mare parte a expoziţiei a fost dedicată graficii de carte, prin prezentarea unor coperţi ale volumelor ilustrate de Gheorghe Paulian de-a lungul timpului. „Nu ştiu dacă întâmplător Liviu a ales lucrări care să aibă, prin titlu şi prin temă, o semnificaţie deosebită. „Frontieră”, „Intrare şi ieşire”, „Portal”, „Ziua Odihnei”, „Strada picturii”, „O altă frontieră”, „Ieri, Azi şi Mâine”, „Frumoasa simplitate” şi „Răsăritul apusului” – lucrările Mihai Şerbănescu, Mihai Marin Cârstea şi Liviu Cioacă – se aşează bine în contextul în care astăzi îi aducem un omagiu lui Gheorghe Paulian.”, afirma Ioan Crăciun.
În mesajul său, acesta a punctat cât de mult a contat pentru Gheorghe Paulian şi partea editorială, „atunci când a lucrat, probabil, cel mai mult la revista „Mari pictori”. Locuind în Bucureşti, a lucrat foarte mult şi ilustraţie de carte. Găsim aici marile cărţi ale copilăriei, adolescenţei şi tinereţii noastre, de la basme, legende, povestiri, nuvele, romane, cu cele mai importante nume.”, a continuat Ioan Crăciun, nominalizând autorii volumelor ale căror coperţi au avut ilustraţia asigurată de Gheorghe Paulian: Ion Eliade Rădulescu, Mihai Eminescu, George Bacovia, Vasile Alecsandri, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Alexandru Vlahuţă, Ioan Slavici, Ion Minulescu, Petre Ispirescu, Alexandru Odobescu, Emil Gârleanu, Dimitrie Bolintineanu, Ştefan Octavian Iosif şi alţii.
„Asta am simţit eu când am aşezat, împreună cu Liviu şi cu Gigi Olteanu, lucrările pe simeze. Am avut din nou revelaţia acestui fapt, că domnul Paulian a fost foarte aproape şi de acest domeniu, partea de carte. Nu mai vorbesc de partea de tehnoredactare, pe care a şi pus-o în valoare foarte mult.”, a mai spus Ioan Crăciun.
- Anca Paulian: „Vă invit să-l descoperiţi pe Paulian grafician”
Expoziţia a cuprins 20 de lucrări care i s-au părut reprezentative lui Liviu Cioacă, însă acesta deţine încă 55 de creaţii ale lui Gheorghe Paulian, iar fiica sa, mult mai multe. Suficiente încât să constituie tema unor evenimente viitoare. Cu mulţumiri adresate publicului pentru participare şi lui Liviu Cioacă pentru gândul de a organiza o astfel de acţiune, Anca Paulian, fiica artistului, spunea că: „Pentru mine este măgulitor faptul că cei care au găsit sprijin şi, poate, îndrumare în activitatea lor artistică din partea tatălui meu nu l-au uitat şi acum, când nu mai este, s-au gândit să-l omagieze în acest fel. Ceea ce vedeţi expus de Liviu este o părticică a lucrărilor, pentru că tata a făcut grafică de carte pe parcursul a aproape un deceniu. Sigur că lucrările care s-au adunat în acest răstimp îmi permit mie, ca fiică, să am posibilitatea de a-i organiza şi alte expoziţii pe aceeaşi temă a graficii de carte, încercând în acest fel să vă arăt şi această modalitate de exprimare artistică a lui, pe care a îmbrăţişat-o, împreună cu cea de pictură. Vă invit să-l descoperiţi pe Paulian grafician.”, a fost invitaţia adresată publicului de către Anca Paulian, care a bucurat asistenţa cu anunţul unor evenimente viitoare pe aceeaşi temă.
- Bogdan Petry: „Domnul Paulian a trăit cu multă bărbăţie şi multă conştienţă momentul trecerii dincolo”
Dintre mesajele rostite cu emoţia pricinuită de exprimarea la trecut la adresa lui Gheorghe Paulian am ales a vi-l prezenta pe cel al lui Bogdan Petry, care a vorbit despre finalul existenţei în această lume a artistului.
„Faptul că există acest eveniment este pentru că ne pare rău. Ne pare rău că domnul Paulian nu mai este printre noi. Deşi, cu puterea imaginaţiei, eu îl simt aici, îl văd aici, îi văd toată mimica feţei, parcă îl şi aud vorbind. Mie, personal, îmi este greu să-mi închipui Câmpulungul fără domnul Paulian. Fiind de-o vârstă cu Anca, noi am copilărit, ne cunoaştem de foarte mici. Domnul Paulian a fost pentru mine un soi de tată. Domnul Paulian şi tatăl meu au fost prieteni şi am fost o familie. Erau oameni care ne confundau, credeau că eu sunt băiatul domnului Paulian şi ne plăcea această confuzie. Mă încânta. Dar ce este important de spus este că domnul Paulian a trăit cu multă bărbăţie şi cu multă conştienţă acel moment al trecerii dincolo. Unii mor într-un accident şi nu ştiu că au murit, n-au această conştienţă că au murit. Domnul Paulian a ştiut că se va întâmpla acest lucru şi foarte meticulos a pregătit totul. Mi se pare că este un soi de privilegiu, pentru că, de exemplu, mama mea – Dumnezeu s-o ierte! – a murit acum cinci luni şi a murit inconştientă. A avut un AVC, nici nu mai ştia cine suntem noi, membrii familiei… nu ştie că a murit. De aceea spun că am un respect pentru cei care ştiu, care îşi pregătesc moartea. (…) Fiind conştient de acest lucru, m-a chemat, într-o zi, la atelier, să discutăm despre acest lucru. Era un moment solemn în care cineva îţi predă ştafeta într-un moment dramatic. Nici cu tatăl meu n-am avut asemenea discuţii, nici chiar cu mama mea. Poate aţi trecut prin aşa ceva, dar este un moment foarte dificil în care tu vorbeşti cu cel care, într-un viitor foarte apropiat, va muri. Tu ştii că va muri, dar nu vrei să se observe acest lucru. N-ai cum şi, până la urmă, trebuie să înfrunţi acele temeri şi să discuţi. Dânsul mi-a oferit privilegiul să-i duc mai departe munca din atelier. Fireşte că am acceptat automat. Dar eram, totuşi, foarte, foarte trist… dânsul arăta destul de bolnav, dar energia dânsului era acolo, totdeauna a fost. Şi acel optimism, căci domnul Paulian era un om extrem de optimist, extrem de vesel şi extrem de efervescent.”, a povestit Bogdan Petry o experienţă cutremurătoare.
- „Dacă n-a mai fost domnul Paulian, cuplul de energii care s-au legat între copii şi dânsul a dispărut”
În ciuda sfârşitului anticipat de Gheorghe Paulian, din cauza bolii, acesta n-a încetat să-şi facă planuri. „Deşi îşi aranja toate lucrurile, pentru că ştia ce o să se întâmple, în acelaşi timp, tata avea masa plină de planuri, inclusiv pentru această expoziţie. El a murit un optimist şi un om vesel pe care boala nu l-a îngenuncheat.”, mărturisea Anca Paulian despre tatăl său.
După dispariţia lui Gheorghe Paulian, Bogdan Petry i-a dus ştafeta mai departe cât a simţit el că poate. „Ştiţi cum e: omul sfinţeşte locul. Dacă n-a mai fost domnul Paulian, cuplul de energii care s-au legat între copii şi dânsul a dispărut. N-am abandonat promisiunea, ci am predat şi eu ştafeta. Eu dacă sunt şi sunt un artist mai mult sau mai puţin cunoscut, n-aş fi fost fără domnul Paulian, care m-a îndrumat, mi-a arătat primele secrete ale artei. Ţin minte că şi eu am fost mezinul acelui cerc de arte plastice, eram cel mai mic de acolo, iar dânsul m-a primit, deşi n-ar fi trebuit să mă primească. Pentru că eram talentat şi nu-l dezamăgeam din acest punct de vedere, m-a primit. Cuvintele sunt de prisos, nu putem să cuprindem nici tristeţea noastră şi nici personalitatea complexă a domnului Paulian. Am avut atâtea discuţii şi se referea mereu la lumea de dincolo, la informaţia care se duce undeva în eter şi se păstrează acolo. Probabil că dânsul este acolo. Poate, într-o bună zi, o să ne revedem cu toţii într-o altă dimensiune, căci, până la urmă, pe toţi ne paşte acelaşi lucru, mai devreme sau mai târziu.”, a mai spus Bogdan Petry.
- Optimist şi vesel până la capăt
Pentru ca evenimentul să nu se încheie într-o notă de tristeţe cauzată de plecarea dintre noi a lui Gheorghe Paulian, Bogdan Petry şi Anca Paulian au vorbit despre spiritul tânăr şi dorinţa de a învăţa noul, pe care artistul le-a păstrat până la final. „Deşi avea o vârstă, era atât de modern în viziune şi modern în a-şi asimila tehnicile noi. Avea un entuziasm şi o efervescenţă de tânăr. De multe ori, mă întreba detalii din Photoshop, din tehnica modernă. Multe lucrări sunt făcute în Photoshop şi pentru dânsul era o performanţă, referindu-ne la vârstă, nu la talentul dânsului. Cum spunea Grigorescu: poţi picta şi cu tocul de la pantof. Când ai talent şi ai ce spune, nu există niciun fel de barieră. Acest modernism al dânsului era uluitor.”, a afirmat graficianul Bogdan Petry.
Anca Paulian spunea că provocarea ilustraţiei de carte a venit pentru părintele său la o vârstă la care „alţi oameni sunt la pensie odihnindu-se. Întotdeauna a avut o concepţie modernă şi i-a plăcut să ţină pasul cu timpurile.”, puncta fiica artistului alte calităţi ale acestuia. Temerar şi tenace, acesta nu se lăsa până nu învăţa lucrurile propuse.
Întâmplare sau nu, în tabloul central al expoziţiei, Gheorghe Paulian este înfăţişat purtând o cămaşă albastră, aceeaşi nuanţă de albastru ca a rochiei alese de fiica sa pentru vernisaj.
Cei care doresc să vizioneze lucrările expuse o pot face până pe 15 iulie 2022.
Magda BĂNCESCU