Liberalii devin istorie cu acţiunea suspect de grăbită în instanţă, prin care urmăresc oprirea lucrărilor pe Bulevardul „Pardon”. Ce inspiraţie a avut viceprimarul Nicolae Zaharia strângându-şi şefii şi colegii la Muzeul de Istorie, anticipând parcă statutul de relicve ale politicii, pe care îl vor dobândi PNL-iştii la următoarele alegeri! „Istorie” scrie pe ei, dacă vor ţine pe loc şantierul un an şi jumătate – doi, din cauza neregulilor întâmplate în mandatul de primar al lui Liviu Ţâroiu! De parcă nu era suficient răul cauzat de constructor, care a prestat sub aşteptări, cel puţin din punct de vedere al ritmului de lucru, „bomboana pe coliva” regenerării urbane au aşezat-o lupii vârâţi sub blana de oaie, care pozează în parteneri ai primăriţei Elena Lasconi. Luni, 16 mai 2022, la Tribunalul Argeş, a fost înregistrată acţiunea Instituţiei Prefectului Judeţului Argeş, condusă de liberalul Radu Perianu, împotriva primarului municipiului Câmpulung. Prefectul cere instanţei anularea autorizaţiei de construire emisă pe 13 decembrie 2019, când era primar Liviu Ţâroiu, o autorizaţie cu probleme serioase, pentru care acesta a şi fost amendat cu 10.000 lei în această primăvară.
- Beleaua prezentului se trage de la Anca Coşa, care a făcut reclamaţia la I.S.C.
Ştirea începutului de săptămână, una care provoacă dezgust câmpulungenilor care au simţit numaidecât jocul murdar al politicienilor, o reprezintă demersul declanşat în instanţă de prefectul liberal în chestiunea Bulevardului „Pardon”. De la ce a pornit această acţiune care face rău, în primul rând, Câmpulungului, nu numai primarului, ţinta unui sabotaj pe faţă al aliaţilor de la PNL? De la un control al Inspectoratului de Stat în Construcţii, instituţie subordonată Prefecturii Argeş, „în urma numeroaselor piedici care au fost puse cu bună ştiinţă.”, spunea primăriţa Elena Lasconi, luna trecută, când a povestit despre acest subiect soldat cu o amendă la adresa lui Liviu Ţâroiu.
Piedicile despre care vorbea Elena Lasconi o au ca autoare pe Anca Coşa, care a făcut sesizarea la I.S.C., instituţie care a trebuit să întreprindă un control la Câmpulung. Lucrătorii de la Inspectoratul de Stat în Construcţii s-au legat de autorizaţia de construire emisă de Primăria Câmpulung în decembrie 2019, pentru lucrarea de amenajare a Bulevardului „Pardon”. Autorizaţie care nu s-a bazat pe documentele legale, care trebuiau întocmite obligatoriu. Ele s-au făcut ulterior, în acest mandat, sub coordonarea arhitectului şef Mădălina Zăgărin. Adică la doi ani distanţă de momentul eliberării actului defectuos, care s-a lăsat cu o sancţiune la adresa fostului primar Liviu Ţâroiu.
- Pentru autorizaţia cu probleme, Liviu Ţâroiu a fost „ars”, în această primăvară, cu o amendă de 10.000 de lei
Vă amintim ce a declarat, la jumătatea lunii aprilie, arhitectul şef Mădălina Zăgărin legat de autorizaţia cu probleme emisă în timpul lui Ţâroiu. „Am avut un control de la I.S.C., cu ocazia căruia au fost găsite şi neregularităţi, însă I.S.C. nu s-a pronunţat în sensul că este legală sau nu este legală. N-a existat această concluzie. I.S.C. a constatat lucruri care erau în regulă şi lucruri care nu erau în regulă. Aşa că am transmis mai departe către Prefectură ca să se tragă concluzia.”, a precizat arhitectul şef Mădălina Zăgărin.
„Noi ştim că I.S.C. l-a amendat pe domnul Liviu Ţâroiu cu 10.000 de lei, bani pe care am înţeles că i-a şi plătit, pentru acea autorizaţie.”, a adăugat primarul Elena Lasconi.
Este curioasă şi graba cu care fostul primar a achitat amenda, deşi, legal, avea posibilitatea s-o conteste, mai cu seamă că era vorba despre autorizarea dată proiectului lui, în care a avut atâta încredere. De ce n-a atacat procesul verbal de sancţionare? Asta ca să nu ne ducem cu gândul în sfera unei complicităţi PNL-PSD, două partide teribil de zorite să aşeze pe o temelie legală un proiect cu fisuri din mandatul PSD-istului Liviu Ţâroiu.
- În mandatul Elenei Lasconi s-au pus la punct toate actele care au lipsit în 2019, când s-a emis autorizaţia
Neajunsurile traduse în sancţiunea aplicată lui Liviu Ţâroiu au constat în lipsa unor studii importante, executate retroactiv, în acest mandat. Aceste completări au constat în ridicare topo, studiu geotehnic, studiu arheologic. „Ele au fost făcute de doamna primar şi de mine. Toate actele, acum, sunt în regulă, dar n-au fost făcute în momentul în care s-a emis autorizaţia de construire. Şi aceasta a fost neregula pe care a constatat-o I.S.C.”, a mai spus şefa Direcţiei Tehnice a Primăriei.
„Dar prefectul poate să spună că nu este nicio problemă şi nu ne anulează autorizaţia. Dacă consideră că este o problemă şi că trebuie anulată autorizaţia, va trimite în Contencios Administrativ şi ne vom judeca.”, a afirmat Elena Lasconi.
- Prefectul putea ataca autorizaţia în termen de şase luni. Dar a făcut-o după o lună!
Prefectul Radu Perianu, însă, a considerat că este o problemă autorizaţia emisă în timpul lui Ţâroiu şi a declanşat acţiunea în instanţă. Profundul iz politic al demersului este trădat de graba cu care s-a mişcat liberalul din fruntea Prefecturii, care avea posibilitatea să ceară anularea autorizaţiei de construire într-un interval de şase luni de la comunicarea actului emis de I.S.C. Perianu, însă, a deschis procesul la Tribunalul Argeş la aproximativ o lună distanţă de momentul în care Primăria Câmpulung i-a transmis rezultatul controlului I.S.C.
Pentru motive temeinice, termenul pe care prefectul îl avea la dispoziţie pentru a se adresa instanţei se putea întinde până la un an. Legea 554/2004 – Legea contenciosului administrativ – prevede un termen de 6 luni în care „prefectul poate ataca direct în faţa instanţei de contencios administrativ actele emise de autorităţile administraţiei publice locale, dacă le consideră nelegale.” Cele şase luni încep să curgă de la momentul comunicării actului către prefect.
Articolul 11, alin. (2), din Legea 554/2004 prevede că „pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă şi peste acest termen, dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoştinţă, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz.” Dacă Prefectura ar fi fructificat această posibilitate legală, deschizând procesul cu câteva luni mai târziu, era o şansă să vedem bulevardul finalizat.
Prefectul avea posibilitatea să nu atace deloc autorizaţia Câmpulungului, pentru ca lucrarea să se încheie cu bine. Comportamentul lui Radu Perianu trădează faptul că, în mod intenţionat, s-a dorit şi urmărit întârzierea amenajării Bulevardului „Pardon” cu doi ani, cât durează procesul.
Trebuie să precizăm că I.S.C., chiar dacă nu este instanţă, ar fi putut să facă o propunere de anulare a autorizaţiei de construire. Dar nu a făcut-o. Singura recomandare a fost ca arhitectul şef să ia în continuare măsurile legale pe care le consideră necesare.
Aceasta este speţa ce a declanşat litigiul care a bulversat comunitatea câmpulungeană, cea mai afectată de un joc politic mizerabil.
Magda BĂNCESCU